Bancherul - BANCI / Ultima Ora / Masura fara precedent: pana la 10% din fiecare depozit in bancile din Cipru a fost nationalizat pentru salvarea bancilor si a tarii de la faliment

Cand bancile cipriote isi vor relua marti programul, luni fiind sarbatoare, cei care au depozite in bancile din aceasta tara, jumatate dintre ei fiind rusi si britanici, vor descoperi ca din conturi li s-a luat, peste week-end, pana la 10% din valoarea fiecarui depozit, pretul salvarii bancilor si a tarii de la faliment.

Conform datelor oficiale, in jur de 40.000 de romani care traiesc in Cipru pot fi afectati de decizie.

Cei care au depozite la sucursala Bank of Cyprus din Romania sau la Marfin Bank pot sta linistiti, masura vizeaza doar bancile din Cipru. In schimb, sunt afectati clientii Bancii Transilvania, care are doua sucursale in Cipru, la Nicosia si Limasol.

Totusi, ar trebui sa ne ingrijoram in privinta viitorului acestor banci in Romania, in conditiile in care, dupa cum a declarat reprezentantul Bancii Centrale Europene, Jörg Asmussen, subsidiarele din Grecia ale Bank of Cyprus si Laiki Bank (grup din care face parte Marfin Bank), cele mai mari banci cipriote, urmeaza a fi vandute unei banci grecesti, o conditie a planului de salvare a tarii.

O masura fara precedent a fost adoptata astazi de tarile din zona euro pentru a salva Ciprul: depozitele din bancile cipriote vor fi taxate cu pana la 10%, insa deponentii vor fi despagubiti cu actiuni la bancile in care-si pastreaza banii, transmit agentiile de presa internationale.

Oficialii europeni au declarat ca masura de nationalizare a depozitelor este unica si nu se va mai repeta in alte carzuri de salvare a altor tari europene.

Masura a fost necesara dat fiind caracterul exceptional al situatiei din Cipru, unde activele bancilor sunt de 6 ori mai mari decat PIB-ul iar pana la 70% din depozite sunt detinute de straini.

Ministrii de finante ai zonei euro au aprobat astazi un plan de salvare a Ciprului in valoare de 10 miliarde de euro, la care se vor adauga alte 5,8 miliarde din taxa impusa pe depozite, insula devenind astfel a cincea tara cu moneda euro salvata din criza datoriilor dupa Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania.

Cea mai mare parte a ajutorului financiar este destinata recapitalizarii bancilor cipriote, ale caror active sunt de nu mai putin de 5 ori mai mari decat economia Ciprului.

Despre ce taxa e vorba

Este vorba de o taxa de 6,75% pe depozitele sub 100.000 de euro - plafonul de asigurare a depozitelor la nivel european - si de 9,9% pentru depozitele cu valori mai mari.

Banca Centrală Europeană va pune la dispozitia băncilor cipriote atatea fonduri cat vor fi necesare pentru a contracara potentialele retrageri de bani din banci, ca efect al introducerii taxei pe dobanzi.

Deponentii vor primi actiuni la bănci cu titlu de despăgubire, actiuni cu o valoare echivalenta a taxei pe depozite, ceea ce i-ar putea determina sa-si pastreze in continuare economiile in banci.

Ministrul Finantelor, Mihai Sarris, a declarat că masura luata a fost "cea mai putin impovaratoare" dintre optiunile pe care Ciprul le-a avut pentru a salva tara de la faliment.

"Nu este o decizie placuta, mai ales pentru persoanele afectate", a adaugat Sarris, dupa adoptarea deciziei la Bruxelles.

Sumele aferente noii taxe au fost blocate imediat in conturile bancilor, a declarat Joerg Asmussen, membru in conducerea Bancii Centrale Europene.

Taxa va fi perceputa înainte ca băncile cipriote sa se redeschida, marti 19 martie, pentru ca luni este sărbătoare natională. Sarris a declarat ca pana atunci vor fi restrictionate si transferurile electronice.

"Deoarece este vorba de ajutoare pentru stabilitatea financiară din Cipru, este corect să se ceară o contributie si din partea tuturor titularilor de depozite", a declarat ministrul olandez al Finantelor, Jeroen Dijsselbloem, cel care conduce grupul de ministri din zona euro. El a mentionat ca industria financiara a Ciprului este de 5 ori mai mare decat a economiei tarii.

Conditiile salvarii Ciprului

In schimbul ajutorului de urgenta pentru salvarea de la faliment, bancile din Cipru vor fi obligate sa-si reduca substantial activele, progresiv pana in 2018.

Ciprul s-a angajat, de asemenea, sa accelereze procesul de privatizare si sa-si diminueze cheltuielile bugetare cu echivalentul a 4,5% din PIB.

Programul de salvare prevede un deficit bugetar de 100% din PIB in 2020, fata de 93% cat este prognozat de FMI in acest an.

Pe de alta parte, Ciprul trebuie sa-si majoreze veniturile bugetare prin cresterea impozitului pe profitul firmelor cu 2,5 puncte procentuale, la 12,5%.