Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / In timp ce bancile grecesti scad dobanzile la depozite, Mugur Isarescu spune ca trebuie incurajata economisirea pentru cresterea creditarii

Scaderea dobanzilor ar putea descuraja economisirea, adica resursele interne, dar si cele externe de care Romania are acum mai mare nevoie decat inainte pentru stimularea creditarii si a cresterii economice, a declarat astazi guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in cadrul unui briefing de presa la banca centrala, dand astfel un semnal ca banca centrala este confortabila cu actualul nivel al ratei de politica monetara. De altfel, analistii nu se asteapta ca dobanda sa fie modificata in jos in acest an, iar o relaxare a politicii monetare ar putea avea loc abia in prima parte a anului viitor.

Isarescu a tinut sa sublinieze ca nu doar dobanzile au un rol in stimularea creditarii, ci mai multi factori, precum atragerea resurselor necesare investitiilor, gradul de indatorare a populatiei si capacitatea bancilor de a acorda finantari si mediului de afaceri, nu doar pentru consum sau pentru case.

Declaratia vine insa exact in momentul in care bancile care pana acum au mentinut dobanzi ridicate ale dobanzilor la depozite, precum cele cu capital grecesc, printre care Bancpost si Banca Romaneasca, sau Volksbank, anunta reduceri ale dobanzilor pentru economiile atrase.

In acelasi timp, banci mari, precum BCR sau ING, au renuntat de la inceputul acestui an la creditele in euro, acordand numai imprumuturi in lei, atat populatiei cat si companiilor, credite care au insa dobanzi semnificativ mai ridicate decat cele in euro, limitand astfel atat volumul imprumuturilor ce pot fi obtinute cat si numarul celor ce le pot contracta, astfel incat reducerea dobanzilor la lei devine tot mai necesara.

BNR prefera insa sa mentina la niveluri ridicate indicii de dobanda ai pietei interbancare (ROBOR), care sunt luati in calcul la acordarea creditelor, prin plafonarea imprumuturilor acordate saptamanal bancilor, acesta fiind unul dintre instumentele de politica monetara, si anume controlul lichiditatii, pe care banca centrala il foloseste acum ca alternativa la cresterea dobanzii de politica monetara.

De asemenea, semnalul cu privire la nivelul de dobanda vine in contextul in care alte banci centrale din regiune, precum cele ale Poloniei sau Cehiei, au redus ratele la minime istorice pentru stimularea creditarii si cresterii economice, cu toate ca inflatia se afla si acolo la niveluri destul de ridicate.

Ce a declarat Mugur Isarescu:

"De ce BNR nu coboara mai rapid dobanda pentru a stimula cresterea economica? Aici este o suprasimplificare: daca scad dobanzile se stimuleaza investitiile si imediat avem crestere economica. Dar investitiile nu depind doar de dobanda ci si de sumele dedicate investitiilor.

Daca ai deficit de cont de 4% din PIB, foarte mare, cat cresterea economica pe un an, chiar daca odata am avut si 14%, inseamna ca n-ai resurse interne, deci trebuie atrase din exterior, si atunci cei care gandesc atat de simplist si se intreaba de ce nu coboara rata dobanzii BNR ca sa stimuleze investitiile, ar trebui sa se gandeasca si la celalalt aspect. Daca scadem dobanda, nu cumva descurajam economisirea interna, care oricum este insuficienta, precum si capitalul extern, care nu mai intra, si atunci efectul va fi total invers?

Adica, dupa ce cobori dobanda, in loc sa ai crestere economica, la sfarsitul anului sa constati ca ai contribuit la o accentuare a declinului economic datorita lipsei de resurse financiare? Nu e o intrebare retorica, ci un exemplu la care toti formatorii de opinie trebuie sa gandeasca cand lanseaza problemele acestea extrem de simplificate.

La fel cum simplificator si periculos s-a dovedit si ideea ca daca se depreciaza cursul vom avea crestere economica. Nimeni nu a explicat de unde iesea crestere economica prin deprecierea cursului. Dar s-a ancorat aceasta idee si a fost preluata in dezbaterile publice ca un fel de tabu. In vara acestui an am avut depreciere, care probabil ca a contribuit si ea cu ceva la evoluatia nefavorabila a cresterii economice din a doua parte a anului."

Revigorarea creditarii depinde bineinteles si de ieftinirea creditului, depinde in principal, cred eu, si avansez aceasta idee pentru dezbatere publica, in Romania de astazi depindem in principal de resurse, sa existe resurse de finantare, de creditare. Nu uitati ca are loc un proces destul de accentuat, a fost ordonat, nu ne-a dat peste cap dar asta nu inseamna ca nu a fost, denumit deleveradging, adica bancile romanesti cu capital strain care s-au bazat intr-o foarte mare masura pe resurse din exterior, la scadenta au trebuit sa dea banii inapoi, nu li s-a mai reinnoit finantarea externa.

Si atunci am sistat cam in ultimii 2 ani, daca memoria mea e buna, cam de la 180% raportul credite/depozite, ceea ce inseamna ca creditare a fost dubla fata de depozitele interne, s-a ajuns cam la 120%. Asta inseamna ca din ce in ce mai mult creditarea interna se bazeaza pe resurse interne.

Si care este consecinta logica dintr-o asemenea realitate: atunci cand ne gandim la politica de dobanzi, trebuie sa ne gandim si la cei care economisesc. Adica sa privim echilibrat, nu numai la faptul ca reducerea dobanzilor ar putea sa stimuleze creditarea. In conditiile Romaniei de astazi, revin si trag aceasta concluzie, foarte importanta este resursa. Sa vedem care sunt resursele de creditare daca vrem sa asiguram creditarea.

O a doua directie care trebuie extrem de atent analizata si sa nu ne uitam numai la dobanda, ca si cum ar fi extrem de miraculoasa, este situatia debitorilor: populatia este destul de indatorata. Faptul ca ea nu se mai indatoreaza si ca nu exista cerere de credit poate sa supere pe unii care traiesc din creditul de consum sa zicem si din stimularea consumului prin credit, dar este absolut normal.

Orice om prudent daca se simte impovarat de dobanzi, de rate scadente, sa priveasca cu mai multa prudenta. Deci haideti sa nu mai vedem aceasta lipsa a apetitului de credit in cazul populatiei si a creditului de consum ca ceva depinzand numai de politica bancii centrale.

Exista o echilibrare la nivelul populatiei, datele noastre indica acest lucru, sanatoasa, uitandu-ne si inainte nu inseamna neaparat pesimism, inseamna ca, hai sa merg pe extrema, daca ai dat odata cu capul, nu te mai repezi sa iei orice fel de credit, te mai uiti si la dobanda, vezi ce posibilitati ai de a duce in carca un credit, vezi prin ce ai trecut, inseamna, hai sa folosim un cuvant frumos, o maturizare a debitorului din Romania.

Si tot aici mai este o problema majora la nivelul bancilor comerciale din Romania, au ramas foarte multe ancorate in creditul de consum, care se da relativ mai usor, ca si cel ipotecar, si nu si-au dezvoltat capacitatea de a credita sectorul antreprenorial, fie ca se numeste creditarea activitatii curente, a productiei, comertului, sau a investitiilor.

Folosesc acum terminologie straina sa se inteleaga ce vreau sa spun: trade finance, project finance, deci finantarea comertului, finantarea activitatii de productie curenta, finantarea unui proiect, sunt lucruri mult mai complicate. Si aici bancile trebuie sa aiba foarte mare grija sa-si gaseasca experti, acolo un simplu vanzator care te trage de pe strada cu o reclama pentru a-ti vinde un credit, nu este suficient. Trebuie sa te uiti intr-un bilant, sa stii sa-l citesti, sa evaluezi riscurile, mult mai complicat.

Deci stimularea creditarii nu depinde doar de rata de dobanda ci de un intreg hai sa-l numesc business plan, de un intreg proiect de business pe care bancile trebuie sa si-l dezvolte si in orice caz sa nu se uite numai la populatie, pentru ca populatia procedeaza corect. Populatia si-a reevaluat capacitatea de indatorare si procedeaza corect dupa acel boom al creditarii."