Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, despre criza bancara din Bulgaria: Nu au fost suficient de transparenti

Autor: Bancherul.ro
2014-07-01 08:37

Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR, apreciaza ca unul dintre motivele pentru care Bulgaria se confrunta zilele acestea cu o criza bancara, provocata de atacul deponentilor asupra a doua mari banci cu capital local, este faptul ca nu a existat suficienta transparenta cu privire la situatia bancilor, astfel incat populatia sa aiba incredere in ele.

"Din cate am vazut in presa, pentru ca nu am apucat sa discut cu omologul meu din Bulgaria nici inainte, nici dupa izbucnirea crizei bancare din aceasta tara, cred ca principala problema a fost insuficienta transparenta, a informatiilor cu privire la situatia respectivelor banci, astfel incat oamenii sa aiba incredere in soliditatea acestora", a spus Cinteza, pentru Bancherul.ro.

Atunci cand apar zvonuri despre problemele pe care le-ar avea o banca, asa cum s-a intamplat in Bulgaria, zvonuri care acum se raspandesc mult mai rapid si mult mai extins decat inainte, datorita mijloacelor de comunicare electronice, precum telefoanele mobile si retelele sociale, solutia pentru iesirea din criza este o cat mai mare transparenta cu privire la situatia respectivei banci, astfel incat clientii sa fie asigurati ca aceasta poate functiona fara probleme si poate sa raspunda solicitarilor de retragere de bani din conturi si depozite.

Reteta transparentei a fost, de altfel, verificata si la noi, in urma cu 14 ani, cand cea mai mare banca locala, BCR, a fost, si ea, tinta unor zvonuri despre unele dificultati pe care le-ar avea. Banca a reactionat insa prompt, asigurandu-si clientii ca poate opera fara probleme si dispune de suficiente lichiditati pentru cei care vor sa-si retraga banii din conturi, facand dovada existentei banilor prin punerea acestora la vedere, pe ghisee. In acest fel, banca a iesit fara probleme din situatia dificila, fara ajutorul BNR.

"Tocmai pentru ca bancile sa fie pregatite pentru astfel de situatii de criza, am avut grija sa ne asiguram ca fiecare banca romaneasca are un indicator de lichiditate disponibila imediat (quick liquidity ratio) la un nivel ridicat, de 30%, ceea ce inseamna ca fiecare banca romaneasca poate rezista la un atac al deponentilor cel putin trei zile", precizeaza seful supravegherii bancilor.

Chiar si in cazul in care o banca ar fi tinta unui atac mai puternic si nu ar reusi singura sa satisfaca retragerile de bani ale clientilor, atunci ar interveni banca centrala, pentru a-i asigura lichiditatea necesara, precizeaza Cinteza.

Asa s-a intamplat cu Banca Transilvania, la sfarsitul lui 2008, dupa izbucnirea crizei, cand banca a intrat intr-o criza de lichiditati, rezolvata insa fara probleme printr-o injectie de lichiditate de la BNR. Injectie care i-a facut atat de bine bancii din Cluj, incat a devenit acum una dintre cele mai performante din Romania.

Transparenta e necesara, dar nu suficienta

Insa transparenta nu e totul in salvarea unei banci confruntate cu atacul deponentilor speriati de zvonuri si evitarea unui risc de contagiune.

Chiar daca exista transparenta, avertizeaza Cinteza, probleme pot aparea in cazul in care o banca nu este suficient de solida, adica are multe active riscante, cu probleme (credite neperformante) si capital insuficient, adica o rata a solvabilitatii sub nivelul impus de autoritatea de supraveghere.

In aceste conditii, banca centrala s-ar putea dovedi reticenta in a interveni pentru a salva o banca de la o criza de lichiditati, din simplul motiv ca ar risca banii publici in cazul in care respectiva banca nu va reusi sa se salveze. Ceea ce a fost, se pare, cazul in Bulgaria.

"Acesta este motivul pentru care noi mentinem pentru fiecare banca din Romania o rata a solvabilitatii de peste 10%, fata de nivelul minim reglementat de 8%, precum si filtre prudentiale suplimentare aferente provizioanelor pentru creditele neperformante. In aceste conditii, solvabilitatea medie a sistemului bancar romanesc este de 16%, iar daca se iau in considerare si filtrele prudentiale, ajunge la 19%", precizeaza Cinteza.

De asemenea, adauga el, BNR urmareste permanent modul in care bancile constituie provizioane pentru acoperirea creditelor neperformante, iar atunci cand constata ca o banca nu este suficient de prudenta, cu alte cuvinte nu se asigura suficient pentru acoperirea riscurilor, de dragul profitului, masurile sunt drastice.

"Chiar ieri am avut o discutie cu sefii unei banci, care au plecat destul de catraniti de la BNR dupa ce am descoperit ca modalitatea de provizionare nu a fost adecvata. In consecinta, am dispus revizuirea calculelor si am anuntat si auditorul financiar cu privire la acest lucru", a precizat Cinteza.

Ce s-a intamplat in Bulgaria

Daca ne gandim acum la ce s-a intamplat in Bulgaria in urma cu mai bine de o saptamana, cand banca centrala a acestei tari a decis sa preia in administrare a patra banca locala, pe care ar urma sa o nationalizeze, atunci lucrurile devin mai clare.

Pentru ca respectiva banca, Corpbank (KTB), a fost victima atacului deponentilor dupa ce s-a aflat ca actionarul sau majoritar, mogulul local Tsvetan Vassilev, s-a certat cu unul dintre principalii clienti ai bancii, Delyan Peevski, un baron local al presei si parlamentar al minoritatii turce din coalitia de guvenare, alaturi de socialisti, care se pare ca primise credite preferentiale si si-a retras o parte din resursele detinute in banca. Si, mai grav, dupa ce s-a aflat ca insusi viceguvernatorul bancii centrale a Bulgariei resposabil cu supravegherea bancilor, Tsvetan Gounev, este anchetat pentru implicarea in acest scandal si modul in care a supravegheat banca.

Caz ce seamana destul de bine cu ce s-a intamplat la noi pe piata asigurarilor, in cazul Carpatica Asig si fostul sef al ASF aflat acum la inchisoare.

In aceste conditii, banca centrala a Bulgariei a decis sa nu injecteze (pentru a nu le pierde) lichiditati intr-o banca ce avea, se pare, probleme mai grave, de solvabilitate, preferand inchiderea temporara a acesteia si preluarea in administrare. (Vezi aici detalii)

Numai ca aceasta masura a dus la aparitia unui alt risc, si anume cel de contagiune, adica raspandirea zvonurilor spre alte banci, cu riscul ca si clientii acestora sa intre in panica si sa recurga la retragerea de depozite.

Ceea ce s-a si intamplat, o saptamana mai tarziu, adica vineri, cand a ajuns victima atacului deponentilor o alta banca, tot cu actionariat local, First Investment Bank (Fibank). Riscul de contagiune a fost materializat, eforturile autoritatilor bulgare si a bancii centrale de a linisti populatia fiind tardive, desi s-au invocat indicatorii ridicati de solvabilitate ai sistemului bancar si atacuri criminale organizate asupra bancilor, cu scopul destabilizarii tarii. (vezi aici detalii)

Timp de o saptamana, autoritatile bulgare nu au reusit sa fie suficient de transparente cu privire la situatia sectorului bancar, cu privire la soliditatea acestuia, pentru a evita aparitia unor noi probleme.

In aceste conditii, interventia Comisiei Europene, care a aprobat ieri cererea Bulgariei de a utiliza un ajutor de stat in valoare de 2,3 miliarde de dolari destinat sectorului bancar din Bulgaria, pentru stapanirea crizei bancare iminente, era mai mult decat necesar. A fost, probabil, inevitabil. (vezi aici detalii)

Risc de contagiune?

Riscul de contagiune a problemelor bancare din Bulgaria catre sistemul bancar romanesc este limitat, apreciaza Nicolae Cinteza, situatia din tara vecina fiind urmarita cu atentie de supraveghetor. Si in conditiile in care criza bulgara pare a fi fost deja rezolvata, odata cu ajutorul primit de la Comisia Europeana.

Date fiind experienta cu problemele de lichiditate din anii precedenti ale bancilor romanesti si succesul cu care au fost rezolvate, precum si modul activ, strict si fara compromisuri in care sunt supravegheate bancile romanesti, dupa cum apreciaza multi bancheri romani, este putin probabil sa avem si noi vreo surpriza, ca bulgarii.

Acest caz al problemelor celor doua banci din Bulgaria asaltate de deponenti si neputinta (sau imposibilitatea) bancii centrale din acesta tara de a curma o criza de lichiditati prin care trece o banca si a evita ulterior riscul de contagiune ne arata cat de importanta este calitatea supravegherii bancilor si mentinerea unor indicatori (reali) ridicati de solvabilitate si lichiditate pentru prevenirea unei crize bancare.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2119

Comentarii

Constanta
urmeaza BCR
Oare nu si la noi sunt mari probleme de transparenta? Oare BCR nu este din nou banca cu cele mai mari probleme de transparenta? Cat crede BCR ca va mai dura pana cand se va declansa falimentul? Eu zic putin, foarte putin.

www.clauzeabuziveotp.com
Clauze abuzive OTP
Clauze abuzive OTP Banca OTP a pierdut irevocabil multe procese in tara, la ICCJ sunt cel putin patru, iar in provincie sunt mai multe, le puteti vedea pe site-ul nostru http://www.clauzeabuziveotp.com/ Avocatul cu reusitele cele mai bune in Bucuresti este Poenaru, iar Mures, Sibiu, Brasov sunt unele din regiuni unde ANPC local si-a facut treaba. Vedeti numarul de procese castigat din aceste zone impotriva OTP prin ANPC. Pe site-ul nostru sunt prezentate toate informatiile, care va sunt necesare pentru a castiga un litigiu impotriva OTP in instanta. Sunt expuse in integral multe din sentintele irevocabile pe clauze abuzive OTP. Clauzele abuzive nu se prescriu niciodata, cu totul ca multi magistrati sunt de alta parere. Iar consumatorul pagubit are toate drepturile sa aiba procesul in orasul de domiciliu. Sunt vreo 6 decizii irevocabile in acest sens date de ICCJ deja. Va asteptam!

Misu
urmeaza Getin
Cel mai rapid faliment va fi al lui Getin, au pornit cu nepotisme, minciuni si falsuri. Nea Nicule, vezi cum e cu transparenta la polonezi si analizeaza-i mai bine! E periculos rau sa-i tii in brate, rau!



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook