Mugur Isarescu explica de ce BNR reduce Rezervele Minime Obligatorii (RMO) ale bancilor

Autor: Bancherul.ro
2017-05-05 17:41

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a explicat astazi, in cadrul briefingului cu presa de la banca nationala, ce sunt Rezervele Minime Obligatorii (RMO) impuse bancilor, de ce a fost luata aceasta masura si de ce acum BNR elibereaza bancilor rezervele in valuta si lei.

BNR a anuntat astazi ca a redus nivelul RMO in valuta de la 10% la 8%, nivel impus si pentru RMO in lei, guvernatorul precizand ca este vorba de aproximativ 500 milioane euro eliberate bancilor.

Intrebat, de Bancherul.ro, care a fost motivul (oportunitatea) reducerii RMO si ce fac bancile cu aceste lichiditati suplimentare, Mugur Isarescu a raspuns:

“Motivatia este in comunicat, o repet: ne indreptam spre normalitate, care inseamna in jur de 2%. Suntem tara membra a Uniunii Europene, BNR este membra in sistemul european al bancilor centrale, este normal sa mergem intr-acolo. Aceasta este oportunitatea, anuntata de cativa ani buni.

Iar pentru o mai buna intelegere, pentru ca am vazut cate confuzii sunt legate de aceste masuri, fac urmatoarele precizari. Noi nu dam bani bancilor si nu le finantam. Am vazut un delir de cifre la o dezbatere televizata si trebuie sa atentionez asupra acestui lucru.

Se spunea ca am fi dat vreo 60 de miliarde bancilor (straine), ca le-am fi capitalizat. Confuzia aceasta este foarte periculoasa. Cresterea rezervei minime obligatorii (RMO) pana la 40% (inainte de criza din 2008 n.r.) a fost o restrictie, o masura de politica monetara restrictiva, avand ca scop descurajarea creditului in valuta, adica a ceea ce s-a spus ca a fost riscant in Romania, datorita liberalizarii contului de capital, in 2006, ca preambul la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Si am incercat prin metode de piata, prin masuri de politica monetara, sa descurajam creditul in valuta. De aceea a ajuns RMO la 40%. Daca revenim si ne ducem spre 2% nu facem altceva decat sa diminuam o restrictie. Nu dam bani bancilor, nu le alimentam, nici nu trebuie sa ne dea socoteala ce fac cu banii, cum va ca se infiripa discutia, pentru ca sunt banii lor, sunt depozitele lor.

Noi le-am tinut in rezerva, intr-adevar si din considerente anti-criza, au intrat in conturile noastre, aceasta fiind o masura de politica monetara scrisa in toate tratatele de potitica monetara, dar mai dura. A trebuit sa apelam la ea, conform manualelor, ca sa descurajam o tendinta care tindea sa iasa din normal, expansiunea creditului in valuta, a carui pondere ajunsese la 70%. Acum a coborat sub 50%, iar aceasta este o mare realizare. Si va continua sa scada. Nu trebui sa-l omoram definitiv (creditul in valuta).

Pozitia bancii nationale este urmatoarea: exista clienti ai bancilor, societati comerciale si persoane fizice, care sunt hegiuite, contrabalansate (asigurate fata de riscul valutar). Au venituri in valuta, exportatorii de exemplu, care au tot dreptul sa ia un credit in valuta, de exemplu in euro. Daca i-am obliga sa ia credit in lei poate ca i-am introduce intr-o anumita forma de risc.

Libertatea de optiune nu este numai o declaratie, este si un element esential intr-o economie de piata, adica sa optezi pentru operatiuni care sa te avantajeze. Si pentru banci, si pentru clientii lor. Asa cum in 2006-2007 am spus ca nu dorim omorarea creditului in valuta - si nici nu puteam, pentru ca insemna sa nu intram in Uniunea Europeana, intrucat libertatea miscarilor de capital a fost o conditie esentiala a intrarii in UE - la fel procedam si acum. Creditul in valuta scade, se duce spre ceea ce este normal, este greu de calculat, poate facem o dezbatere pentru a lamuri problema, respectiv pe unde ar fi normal sa fie creditul in valuta: 20-30%? Nu cred ca se poate stabili o cifra sigura. Stim insa altceva precis: ca la 70% era prea mult si ca sub iluzia costului mai scazut, clientii bancilor, uitandu-se numai la dobanda poate indusi in eroare numai de cifre si de promovarea creditelor de catre banci, au uitat sa se uite si la curs.

Economia de piata e dura. A la long, de multe ori dobanda este contrabalansata de curs si invers. Cine face un calcul pe termen mai indelungat (fac o paranteza: salut faptul ca l-a facut Ziarul Financiar in urma cu un an), constata ca pe termen mai indelungat se poate asigura chiar un echilibru de piata. Bravo lor ca stiu sa se uite cu ambii ochi. Deci nu sunt orbi si nu vad numai o singura directie.

Pot sa va mai aduc inca vreo 10 argumente de ce am luat aceasta masura, dar daca cititi bine comunicatul, le gasiti acolo, precum si in toate prezentarile bancii nationale. Insa cred ca este esential sa scoatem viziunea aceasta eronata din piata:,ca le dam bani bancilor sau ca le ajutam, si sa le intrebam, putin tragandu-le de urechi: ce ati facut cu banii? Sunt banii lor, nu?

Exista libertatea miscarilor de capital. Nici nu vad in ce baza (putem pune problema n.r.), decat una populist-vulgara, ca sa zic asa. Dar si populismul e diferit: sunt unii populisti care inteleg, iar altii se baga in discutie ca sa se afle in treaba si dau cu cifre. Bancile vor gasi acele oportunitati (de a utiliza banii din rezerve n.r.), e meseria lor sa gaseasca oportunitati, in functie de ceea ce vor cere clientii bancilor sa faca."

- Care este valoarea sumelor eliberate din rezervele in valuta?

Mugur Isarescu: "In jur de 500 milioane euro, intre 500 si 600 milioane euro, cam atat reprezinta cele doua procente eliberate din rezerve. Deci noi trebuie sa ajungem la 2%.

Si pentru ca unii nu mai stiau de ce sa se lege, in contexte simpatice, sa spun asa, am vazut ca s-au luat si de aceasta chestiune, ca am finantat bancile. Nu, ele ne-au finantat pe noi. Banii acestia au intrat in rezerva bancii nationale si intr-o perioada dificila chiar ne-au ajutat, rezerva arata mai bine.

Daca vreti un alt argument, in rezerva bancii nationale a intrat pe alta filiera, un imprumut de la Ministerul de Finante in valoare de 1,6 miliarde euro, asa incat cei 500 de milioane de euro sunt mai bine decat contrabalansati, prin aceste intrari, care mentin rezerva la un nivel adecvat. Acum este chiar mai mare decat ar arata calculele, care sunt destul de flexibile.

Deci iata un alt argument. Dar atentie! Sa nu promovati si dumneavoastra ideea ca finantam sau ajutam bancile. Deci se micsoreaza o restrictie. Si sper ca daca tot va numiti Bancherul si va ocupati de problemme bancare, intelegeti lucrul acesta. Ar fi culmea ca tocmai dumneavoastra sa va apucati sa-i certati pe bancheri: ce faceti cu banii, unde-i duceti? Unde considera ei sa-i duca, nu?

Asta e educatie financiara, ca v-am citit capodopera. Am inteles ca numai dumneavoastra aveti dreptul sa faceti educatie financiara, toti ceilalti nu."

- Am spus ca profesorii, nu eu...

Mugur Isarescu: “Bancherii n-au voie, banca nationala n-are voie, profesorii n-au voie, toti suntem inclinati sa aparam bancile, in schimb dumneavoastra aveti voie. Atunci sa o faceti cum trebuie. Alta intrebare."

- Daca aceasta politica a rezervelor obligatorii a fost una de succes in perioada de criza, de ce sa nu o pastram pentru o eventuala alta criza in viitor?

Mugur Isarescu: “Sa va spun din ce cauza: este anormala. Asta ar insemna ca descurajam a la long creditul in valuta. El a cazut pur si simplu in ultimii ani, probabil cu vreo 40%. Vrem sa-l omoram definitiv? De ce? Pentru exportatori, de exemplu, este absolut normal sa ia credit in valuta. Ei isi finanteaza venituri, operatiuni in valuta. De ce sa-l oblig eu pe acel exportator sa ia un credit in lei? Dumneavoastra sunteti tanar, sau inca tanar. Trebuie cineva sa va spuna cum era aici la bana nationala prin 1991-92: se facusera liste lungi si astepta lumea valuta. Se dadea pe baza de cartela. Deci am ajuns la convertibilitate, iar dupa ce am facut convertibilitate totala si avem libertate totala, ne-am apucat sa o criticam: ce-i cu libertatea asta? De ce i-am lasat sa ia credite in franci elvetieni? Asta dupa ce ne-am chinuit 20 de ani sa introducem convertibilitatea si libertatea miscarilor de capitaluri. Si a fost foarte, foarte greu. Romania a cam fortat ca sa intre in Uniunea Europeana. Nu eram noi foarte pregatiti.

Mai vreti un argument? Daca cititi comunicatul o sa intelegeti. Nu mai e diferenta mare dintre dobanzile in lei si cele in valuta. Cand ecartul era mare, intr-adevar era inclinatia sai iei credit numai in valuta. Dar acum diferenta este foarte mica, as spune ca aproape nu mai e deloc si e mult mai mic riscul inducerii in eroare, a pacalelii, cum se plang multi debitori cu credite in valuta, in franci elvetieni: domnule, m-a indus in eroare, cineva a spus chiar frumos, “m-a sedus banca”.

In aceste conditii, si optiunile sunt mult mai libere, nu? Nu credeti in libertate, ca si mine? Omul sa fie liber ca sa poata sa aleaga: vreau asa sau altfel. Avea aceasta libertate si inainte. Bine, s-a inteles, datorita diferentei de dobanda poate a a facut-o (alegerea n.r.) prematur. Banca nationala a explicat. Am trimis o scrisoare la Comisia Europeana in 2006, care ne-a spus: daca vreti sa intrati in UE in 2007 nu aveti alta sansa decat libertatea miscarilor de capital. De fapt cele trei libertati: miscarile de capital, bunuri si servicii, forta de munca. Insemna sa ratam 2007. Dar erau diferente mari: creditul in lei avea 10% dobanda, pe cand in valuta era 5%.

Realitatea a fost dura. Degeaba le-am spus: nu luati credit in valuta decat daca aveti venituri in valuta. Dar una e sa spui si alta sa dai cu capul. Acum nu mai exista aceata problema si atunci chiar ca nu mai e niciun motiv sa nu venim spre normal.

Daca scrieti exact ce va spun, mai fac o declaratie riscanta: cel mai bine ar fi sa ne ducem direct la 2%. Dar stiti de ce nu o facem? Pentru ca ar insemna sa scada rezerva foarte mult si nu stiu cum o s-o citeasca cativa, ca sa zic asa, inclusiv pe plan extern. Pana cand le explici ca de fapt nu a scazut rezerva, ci partea din rezerva care este luata sub forma de imprumut obligatoriu de la bancile comerciale... De fapt rezerva proprie a bancii nationale nu scade deloc. Pana cand inveti lumea sa se uite la net, nu la brut...Exista acest risc. De aceea o facem gradual. Dar cel mai bine ar fi, la situatia actuala (sa o reducem la 2%). Dar asa sa scrieti, ca eu am spus, pentru ca cei de la politica monetara nu sunt de acord. De aceea am adoptat aceasta pozitie mai prudenta, cred ca e mai bine.

Dar nu mai avem mult timp. Ponderea creditului in valuta se duce spre 30% chiar daca isi atenueaza scaderea. Mai avem si aceasta scadere a ponderii creditului in PIB, care vine numai din scaderea creditului in valuta.

Fiind o banca centrala, conservatori, am zis sa fim prudenti. Luam cate doua procente. Ce spun acum nu este o noutate, v-am spus ca avem un calendar, am vazut ca in presa s-a intrebat daca putem face un calendar predictibil, iar raspunsul este ca nu prea putem. Pentru ca depindem de prea multi factori, printre care si semnalele pe care le poate citi presa interna si internationala, publicul, neintelegerile care pot sa aparea, si atunci o facem gradual."

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 6496

Taguri: Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  BCR Leasing  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)