BANCI | Ultima Ora

Legea cash-back a fost modificata: doar magazinele mari, un sfert din total, vor mai fi obligate sa-si instaleze POS-uri pentru platile cu cardul

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-06-20 17:38

Cosmin Vladimirescu, seful MasterCard

Parlamentul a modificat legea cash-back, la doar o jumatate de an de la intrarea in vigoare, din 1 ianuarie 2018, astfel incat doar magazinele mari, cu cifre de afaceri de peste 50.000 de euro, reprezentand in jur de un sfert din totalul comerciantilor, vor mai fi obligate sa-si instaleze POS-uri pentru platile cu cardul. Initial, legea era obligatorie pentru comerciantii cu cifra de afaceri de peste 10.000 de euro anual, adica pentru aproape toate magazinele.

“Prin aceasta lege s-a urmarit acordarea posibilitatii locuitorilor din mediul rural de a face plati cu cardul la comerciantii din localitatea de domiciliu si de a putea lua in avans anumite sume de bani. Cu toate acestea, nu s-au avut in vedere costurile pe care firmele din mediul rural trebuie sa le plateasca pentru instalarea echipamentelor tehnice si nici sumele pe care trebuie sa le plateasca in numerar pentru fiecare client, chiar daca acestia nu au incasari zilnice pentru a acoperii cererea (sic! Observati ca “a acoperi” este scris incorect cu doi i)”, se arata in expunerea de motive privind modificarea legii, semnata de deputatul PSD Marius-Constantin Budai, presedintele Comisiei de buget, finante, banci din Camera Deputatilor.

In consecinta, s-a propus ca pragul cifrei de afaceri pentru firmele obligate sa accepte plata cu cardul sa creasca de la 10.000 la 50.000 de euro iar avansul in numerar care se poate lua de la POS-uri sa scada de la maxim 200 la 100 de lei.

Propunerile au fost votate astazi de plenul Camerei Deputatilor cu 226 de voturi pentru, doar 48 de deputati PNL votand impotriva.

Lege promovata de Visa si MasterCard

Legea a fost promovata, anul trecut, de duopolul de pe piata platilor cu carduri format din Visa si Mastercard, direct interesate de afacere intrucat incaseaza de la magazine, prin intermediul bancilor, un comision intre 0,8% si 2% pentru fiecare plata cu cardul.

Cele doua organizatii de plati au justificat necesitatea adoptarii noii legi, care obliga toate magazinele sa-si instaleze POS-uri, prin contributia acesteia la reducerea evaziunii fiscale si a dezvoltarii bancarizarii in zonele rurale.

Doar o treime dintre comercianti au POS-uri

Conform datelor publicate de Registrul Comertului, in noiembrie 2017 existau in Romania in total 1.259.532 de firme active (SRL, SA, PFA, II si IF), dintre care 869.118 de socitati de tip SRL sau SA si 390.414 Persoane Fizice Autorizate (PFA), Intreprinderi Individuale (II) si Intreprinderi Familiale (IF).

Conform clasificarii intreprinzatorilor dupa CAEN, un numar de 377.221 isi desfasoara activitatea in domeniul comertului cu ridicata si cu amanuntul, precum si in repararea autovehiculelor si motocicletelor.

La categoria alte activitati de servicii exista inca 47.217 de intreprinzatori activi, iar in domeniul hoteluri si restaurante sunt 60.017 firme active, astfel ca in total exista in jur de 500.000 de firme care teoretic ar avea nevoie de POS-uri pentru acceptarea platilor cu cardul pentru vanzarea produselor si serviciilor. (vezi aici statisticile firmelor active)

Conform datelor BNR (vezi aici detalii), in septembrie existau 191.190 de POS-uri, ceea ce inseamna ca doar in jur de o treime dintre firme detin un POS sau chiar mai putin, daca tinem cont de faptul ca in medie firmele detin, probabil, cel putin doua POS-uri.

De ce a decis statul sa oblige toate firmele sa-si instaleze POS-uri?

Organizatiile de carduri Visa si Mastercard, care incaseaza comisioane de la banci pentru fiecare plata cu cardul, sunt cele care au facut lobby pentru adoptarea acestei legi.

Cele doua mari organizatii de plati au argumentat ca legea este necesara pentru cresterea gradului de fiscalizare a economiei si implicit reducerea evaziunii fiscale, precum si pentru dezvoltarea platilor cu cardul si in zonele rurale, unde nu exista multe banci si ATM-uri pentru utilizarea cardurilor, astfel ca detinatorii acestora vor putea sa retraga sume de bani si de la POS-urile magazinelor.

Numai ca majoritatea firmelor se afla in Bucuresti (231.301) si orasele mari, astfel ca noua lege ii va determina in primul rand pe comerciantii din zona urbana, nu pe cei din provincie, sa-si instaleze POS-uri.

Instalarea mai multor POS-uri este necesar sa se faca in primul rand in zona urbana, unde populatia foloseste cardurile, spre deosebire de zona rurala, unde platile se fac si se vor face in principal in numerar, din cauza populatiei imbatranite si a sistemului de distributie a pensiilor si ajutoarelor sociale, in numerar.

E greu de crezut ca batranii vor accepta sa-si plateasca cu cardul macar facturile la electricitate sau la abonamentul TV, darmite cumparaturile la magazine.

Inainte de a ajunge la sate, ar trebui crescuta ponderea platilor cu cardul la oras, in micile magazine de cartier si in primul rand in institutiile publice si in firmele de stat, precum Posta Romana.

Magazinele mici de la sate nu au fost prea interesate, pana acum, sa-si instaleze POS-uri pentru platile cu cardul, intrucat in zona rurala nu prea exista oameni care au carduri bancare, astfel ca ar avea de suportat costuri inutile cu utilizarea unui POS, pentru care trebuie sa achite comisioane bancilor.

POS-urile sunt instalate gratuit de catre banci la sediile magazinelor. Costul unui POS standard este in jur de 300 de euro, insa sunt si variante mai ieftine, precum POS-urile mobile sau cele care utilizeaza tehnologia QR (cod de bare), care costa doar in jur de 100 de euro.

Specialistii estimeaza ca noua lege cash-back va determina inca aproximativ de 100.000 comercianti sa-si instaleze POS-uri.

Ce comisioane platesc magazinele pentru POS-uri

Bancile suporta costurile de achizitie si instaleaza gratuit la magazine POS-urile pentru platile cu carduri, care functioneaza independent, printr-o reteaua de telefonie, prin care se transmit datele cardurilor catre banca, in vederea acceptarii platii.

POS-urile sunt, de fapt, proprietatea bancii, ele fiind doar utilizate de catre magazine.

In schimb, acestea vor fi obligate sa achite bancii doua tipuri de comisioane:

1) un comision de administrare lunara a POS-ului, intre 35 si 65 de lei, in functie de fiecare banca, precum si de valoarea platilor: daca valoarea acestora este mai mica de o anumita suma, de exemplu 1.000 de lei, atunci magazinul nu mai plateste acest comision.

2) Comisionul de procesare a platilor, care variaza intre 0,6% si 2% din valoarea fiecarei cumparaturi. Si aceste comisioane sunt negociabile, in functie de volumul platilor.

(vezi aici tabelul cu costurile unui POS la cinci banci: BCR, BRD, BT, ING si CEC)

Mastercard critica modificarea legii

MasterCard a trimis un comunicat in care consideră că "majorarea pragului până la 50.000 de euro elimină principalul efect benefic al legii, și anume incluziunea financiară în mediul rural."

Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România, face următoarele precizări legate de consecințele creșterii cifrei de afaceri minime de la care comercianții sunt obligați să accepte plata cu cardul:

- În primul rând, vorbim despre modificarea unei legi adoptate în unanimitate de Parlament, prin inițierea proiectului de modificare, la nici trei luni de la intrarea ei în vigoare.

- De asemenea, nu au fost multe cazuri când o măsură adoptată de către autorități să fie dată drept exemplu de bune practici pe plan extern, cum s-a întâmplat în cazul acestei legi. Țări precum Franța, Germania și Marea Britanie iau în considerare adoptarea unor măsuri similare pe modelul celei din România.

- Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare indică legea cash-back drept exemplu de bune practici și studiu de caz.

- Creșterea pragului la 50.000 de euro anulează impactul benefic al legii, în contextul în care doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an.

- Impactul legii se reduce semnificativ. 73% din totalul comercianților autorizați - potrivit datelor furnizate de către ANAF - nu vor fi obligați să accepte plăți prin intermediul cardurilor.

- Majorarea cifrei de afaceri anuală la 50.000 de euro va adânci decalajul economic, social și tehnologic între polii de dezvoltare (cele câteva mari orașe din România), micul urban și mediul rural.

- Utilizatorii de carduri din mediul rural și din urbanul mic (pensii, beneficii sociale, subvenții APIA) nu vor putea în continuare să plătească cu cardul la comerciant.

- Va fi înlăturat impactul pozitiv asupra economiei, în ansamblul ei: prin accentuarea economiei gri, creșterea numerarului aflat în circulație și eliminarea sprijinului oferit autorităților fiscale, prin trasabilitatea tranzacțiilor. Dintre cele 10 măsuri concrete de reducere a economiei gri propuse de Mastercard Guvernului la finalul anului 2014, legea cash-back era singura implementată. Însă, prin creșterea pragului la 50.000 de euro, impactul legii este anulat.

- În România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul plăților electronice asupra economiei”, realizat de PwC la comanda Mastercard.

- Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce plasează România pe ultimul loc din UE, arată același studiu.

- România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, față de 28,4%, cât avea în 2013 – și unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată.

- Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE. Prin extinderea obligației de a pune la dispoziția clienților serviciul de plată cu cardul și menținerea pragului la echivalentul în lei a 10.000 de euro, numărul agenților economici care oferă acest serviciu ar crește de la 69.842 la 138.134. Veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.

- Stabilirea unui prag de 50.000 de euro nu este o măsură de sprijin a micilor comercianți, ci o măsură care va încuraja comerțul neloial, practicat de cei ce eludează obligațiile fiscale ce le revin. Sprijinul acordat IMM-urilor și micilor antreprenori este un obiectiv major al Guvernului, fiind adoptate și implementate o serie de măsuri și programe importante în sprijinul acestora.

- Mastercard reamintește că legea cash-back este o lege care s-a bucurat de sprijinul autorităților din România - Ministerul Finanțelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Banca Națională a României, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor - și al întregii industrii.

- Nu în ultimul rând, Guvernul României a emis, la mijlocul lunii mai, un punct de vedere legat de extinderea legii cash-back pentru comercianții cu ridicata și prestatorii de servicii: „Extinderea obligației de a pune la dispoziția cumpărătorilor posibilitatea de a plăti cu cardul și pentru operatorii care desfășoară activități de comerț cu ridicata, precum și a celor care desfășoară activități de prestări servicii este justificată, având în vedere necesitatea asigurării unui tratament egal, nediscriminatoriu între diferitele categorii de comercianți”. Astfel, Executivul considera drept injust ca un comerciant cu amănuntul a cărui cifră de afaceri se situează peste plafonul stabilit de lege (10.000 de euro) să fie obligat să pună la dispoziția clienților POS, iar un restaurant, un hotel sau un comerciant cu ridicata să nu aibă această obligație.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Ultima Ora



Marfin Bank a fost cumparata de mogulul petrolului din Grecia, Vardis Vardinogiannis

Banca Nationala a Romaniei (BNR) si-a dat acordul ca banca cipriota Marfin Bank, o banca mica, a 21-a ca marime dintre cele 35 de banci romanesti, cu active de 2 miliarde lei si 30 de unitati, sa fie cumparata de un fond de investitii al milliardarului grec Vardis Vardinogiannis, cu afaceri in detalii

Banca Transilvania anunta ca 32% dintre clientii Bancpost cu credite in franci au acceptat deja conversia acestora in lei, in primele doua saptamani ale ofertei

Primul contract de conversie din cadrul ofertei Banca Transilvania – Bancpost, destinată clienților Bancpost cu credite în franci elvețieni cu garanții imobiliare, a fost semnat astăzi, anunta banca intr-un comunicat, in care mai mentioneaza urmatoarele: În primele detalii

Piraeus Bank a fost cumparata de fondul de investitii J.C. Flowers si BERD

BERD anunta intr-un comunicat ca impreuna cu fondul de investitii britanic JC Flowers au preluat Piraeus Bank Romania. BERD mai detine actiuni si la Banca Transilvania. Iata comunicatul BERD:  - Modificarea acționariatului vine să impulsioneze dezvoltarea Piraeus Bank detalii

Probleme la MasterCard: cardurile bancare din Romania si din toata lumea nu au putut fi folosite; clientii nu au fost anuntati (actualizat)

Un incident aparut joi seara la platforma de procesare a platilor MasterCard a afectat toate cardurile emise de bancile din Romania, dar si din Europa si alte tari din lume, care nu au putut fi folosite pentru plati la magazine sau la bancomate. MasterCard Romania nu a anuntat acest detalii

Ultimele Comentarii