BANCI | Interviu

Intra si bancile romanesti in criza de lichiditate?

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: GhiseulBancar.ro
2008-03-26 19:21

Cresterea dobânzii cheie la 9,5% si mentinerea rezervelor minime obligatorii la niveluri foarte ridicate arată preocuparea băncii centrale de a tine în frâu consumul prin scumpirea suplimentară a creditelor înainte de Paste, desi această măsură poate genera probleme grave de lichiditate băncilor.

Economistii sustin că mentinerea rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul curent, de 20%, este coerentă din perspectiva scopului vizat de BNR, de a controla cât mai sever consumul, însă pentru unele bănci această decizie ar putea însemna agravarea, în aprilie, a problemelor de lichiditate deja existente, ceea ce ar putea trimite dobânzile din piata interbancară spre nivelurile foarte ridicate atinse anul trecut, de peste 50%. Un semnal în acest sens ar fi nivelul deja foarte ridicat al dobânzilor pe care unele bănci sunt dispuse să le plătească pentru depozitele atrase de la clienti, sustin analistii.

Majorarea dobânzii cheie, principalul instrument de politică monetară, nu va influenta semnificativ cursul, deoarece piata anticipa miscarea, dar va scumpi în următoarele două luni creditele, limitând înclinatia spre consum a românilor. Efectele unei astfel de decizii asupra preturilor se fac observate abia după o perioadă mai lungă, de câteva luni.

Dobânzile interbancare riscă să sară la 50% în aprilie, din cauza lipsei de lichiditate

"Acesta ar fi fost momentul oportun pentru o scădere a rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ale băncilor, în conditiile în care o astfel de măsură ar fi contracarat problemele de lichiditate cu care este probabil să ne confruntăm în aprilie. Următoarea sedintă de politică monetară este abia în mai, iar până atunci nu este exclus să ne trezim cu dobânzi de 50% în piată, cum a fost anul trecut", a declarat economistul sef al Raiffeisen Bank România, Ionut Dumitru, pentru NewsIn.

El a precizat că dobânzile ridicate pe care unele bănci sunt dispuse să le plătească pentru depozitele atrase semnalează, de asemenea, interesul băncilor de a atrage lichiditate.

Aceste dificultăti legate de lichiditatea din piată ar putea fi accentuate de eventuale interventii ale BNR în piata valutară, banca centrală putând să se transforme, la un moment dat, în creditor net, a adăugat Dumitru.

El a explicat că majorarea dobânzii de politică monetară la 9,5% implică noi cresteri ale costurilor creditării, dar si ale dobânzilor pentru depozite, însă transmiterea costurilor către clienti se va petrece într-o lună sau două, în functie de bancă.

Măsura BNR semnalează temeri inflationiste suplimentare

"Prin decizia adoptată, banca centrală indică deterioarea anticipatiilor inflationiste, ceea ce reprezintă un argument solid pentru a aduce în discutie nivelul de peste 7% al indicelui preturilor de consum la finalul acestui an", a declarat economistul sef al BRD SocGen, Florian Libocor, pentru NewsIn.

El a mai spus că majorarea la 9,5% a dobânzii de politică monetară este "neadecvată economiei românesti, atât din punct de vedere al corelatiei acesteia cu mediul extern, cât si din punct de vedere al corelării cu principala vulnerabilitate a României - deficitul extern".

BNR măreste dobânda în speranta că turbulentele internationale vor trece până în vară

Presedintele Chartered Financial Analyst (CFA), Dragos Cabat, sustine că banca centrală a vizat în mod prioritar, prin majorarea dobânzii cheie la 9,5%, aprecierea leului, în speranta că această măsură va contribui la temperarea cresterii preturilor, în special pe componenta de bunuri alimentare.

"Logica pe care merge BNR este să tină lucrurile sub control până la vară, în speranta că, până atunci, turbulentele internationale se vor mai linisti. Pe leu, perceptia curentă era de depreciere, iar singurul efect imediat al majorării dobânzii cheie este cel psihologic", a mai declarat Dragos Cabat, pentru NewsIn.

Majorarea dobânzii cheie afectează consumul cu atât mai mult cu cât ar putea scumpi creditele înainte de Paste

Economistul sef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, apreciază că decizia de majorare a dobânzii cheie este cu atât mai importantă cu cât a fost luată cu putin timp înaintea sărbătorilor de Paste, când consumul se accelerează.

"Cred că este o decizie corectă, care arată îngrijorarea BNR privind inflatia si determinarea institutiei de a folosi toate pârghiile de care dispune pentru a tempera cresterea preturilor. De asemenea, cred că majorările aplicate dobânzii de politică monetară în ultimele luni nu au inflamat deficitul de cont curent si nici nu au un impact semnificativ asupra cresterii economice, în conditiile în care, în primul trimestru din 2008 ne asteptăm la un avans extrem de consistent al economiei", a declarat Anghel. El a adăugat că, în conditiile unui an agricol normal, ne putem astepta la o crestere a economiei peste nivelul de anul trecut, de 6%.

Asupra cursului de schimb, Anghel spune că efectul majorării nu va fi unul semnificativ, deoarece decizia era anticipată de piată. El sustine că reactiile cursului de schimb ar fi fost mai ample, în sensul deprecierii leului, dacă BNR ar fi mentinut dobânda cheie. În plus, turbulentele internationale prevalează în evolutia cursului de schimb, a mai spus Anghel.

El a concluzionat că, tinând cont de plaja largă a estimărilor pietei înaintea acestei decizii, fată de opiniile mai apropiate de un consens în cazul deciziilor anterioare, această crestere a dobânzii cheie ar putea fi ultima din acest an, în cazul în care presiunile inflationiste, atât din interior, cât si din plan extern, nu se vor mai agrava.

BNR a urcat la loc dobânda cheie în cinci luni, după ce i-a luat doi ani si trei luni să o ducă la 7%

Este a patra majorare consecutivă a dobânzii cheie a băncii centrale, după cele din 31 octombrie 2007 (de la 7% la 7,5%), din 7 ianuarie (de la 7,5% la 8%) si din 4 februarie (de la 8% la 9%). Astfel, BNR a urcat în ultimele cinci luni dobânda anuală pe care o plăteste băncilor la depozitele pe care acestea le constituie la banca centrală cu 2,5 puncte procentuale.

Dobânda de politică monetară nu a mai fost la un nivel atât de ridicat din august 2005, când BNR a hotărât să micsoreze dobânda cheie de la 12,50% la 8,50% pe an.

Decizia se încadrează în marja superioară a estimărilor analistilor, care anticipau, într-un sondaj NewsIn, o majorare a dobânzii cheie cu până la o jumătate de punct procentual.

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României (BNR) a decis, miercuri, majorarea dobânzii de politică monetară cu jumătate de punct procentual la 9,5% si mentinerea nivelului actual al ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei si în valută ale institutiilor de credit.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudențialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

Deși economia țării este dependentă de finanțarea pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanții băncilor spun că populismul unor politicieni și instituții reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori și instituțiile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) și Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii