Horia Manda, prin fondul de investitii EEAF, va prelua de la Ilie Carabulea controlul Bancii Carpatica, dupa fuziunea cu Nextebank

Autor: Bancherul.ro
2014-12-05 05:10

Ilie Carabulea, omul de afaceri din Sibiu aflat in arest la domiciliu fiind acuzat de fapte de coruptie in cazul Carpatica Asigurari, va pierde controlul Bancii Carpatica, la care detine direct si prin firma de transporturi Atlassib 45% din actiuni, daca banca va fuziona, dupa cum este de asteptat, cu Nextebank, o banca micuta ajunsa recent in portofoliul fondului de investitii Emerging Europe Accesion Fund (EEAF) administrat de Horia Manda, prin firma Axxess Capital.

Fondul ar urma sa detina acelasi procent, de 45%, din actiunile Carpatica, daca fuziunea va fi aprobata de actionarii minoritari ai Carpatica inainte de Craciun, in cadrul AGA din 19 decembrie, dreptul de vot al lui Carabulea fiind suspendat de BNR, actiunile acestuia urmand a fi diluate la jumatate, devenind, astfel, actionar minoritar in banca.

Fuziunea Carpatica cu o alta banca a fost anuntata de presedintele bancii, Johan Gabriels, inca din luna martie, odata cu izbucnirea scandalului de la Carpatica Asig, soldat cu arestarea lui Carabulea si altor oficiali de la ASF, inclusiv presedintele institutiei, Dan Radu Rusanu.

Intrucat Carpatica avea pierderi si era nevoie de un aport de capital, iar Carabulea se pare ca nu detinea suficiente resurse pentru o infuzie de lichiditati in banca, BNR a decis sa initieze procesul de fuziune cu Nextebank.

Afland de acest plan, care insemna pentru Carabulea pierderea controlului Carpatica, acesta s-a opus, cerand din inchisoare organizarea unei AGA pentru schimbara presedintelui bancii, Gabriels, care era de acord cu planurile BNR.

Insa in convocatorul AGA, conducerea bancii a inserat si propunerea privind fuziunea cu alta banca, decizie contestata de Carabulea si partenerul sau de afaceri, Corneliu Tanase, printr-o scrisoare publica adresata conducerii Carpatica, in care solicitau anularea propunerii de fuziune, intrucat nu venea din partea lor.

In aceste conditii, BNR a recurs la forta: a suspendat dreptul de vot pentru Carabulea si Tanase, pentru "neîndeplinirea criteriului de reputaţie, din perspectiva integrităţii", conform prevederilor din Regulamentul BNR nr.11/2007 privind autorizarea institutiilor de credit.

Decizia BNR a starnit protestul actionarilor minoritari ai Carpatica, care au venit la banca centrala pentru a-i cere socoteala, intrucat au de suferit pierderi in urma unei fuziuni.

Seful supravegherii bancilor, Nicolae Cinteza, a declarat insa ca a reusit sa-i convinga pe minoritari ca fuziunea este singura alternativa pentru banca. 

In consecinta, actionarii minoritari ai Carpatica, care detin 42,9% din actiunile bancii, au aprobat ulterior decizia conducerii de a pregati fuziunea sau de gasi un investitor strategic.

Optiunile gasite de Carpatica

Dupa cum precizeaza Carpatica, “directoratul a initiat negocieri cu potentiali investitori/banci interesate sa analizeze oportunitatea fuziunii cu Carpatica sau sa dezvolte parteneriate/sa devina investitori de captal in Banca Comerciala Carpatica. Banca a organizat o baza de date virtuala unde potentialii investitori si consultantii lor au realizat procesul de due-dilligence.

Rezultatorul acestor eforturi, precizeaza banca, a constat in obtinerea urmatoarelor oferte:

1. Directoratul a identificat un investitor listat pe o piata reglementata din Uniunea Europeana, interesat sa investeasca pana la maxim 30 milioane EUR in instrumente de capital reglementat emise de Carpatica. Oferta este conditionata, intre altele, de acceptarea de catre Banca Nationala a Romaniei a respectivului investitor pentru a deveni actionar semnificativ la Carpatica. Intentia investitorului este de a furniza Carpatica capital de rang 1 sau 2, sub forma de imprumuturi subordonate cu sau fara optiuni de convertibilitate.

2. In 14 mai 2014 Carpatica a semnat o scrisoare de intentie pentru a analiza oportunitatea fuziunii cu Nextebank, cele doua banci realizand ulterior un proces de due-dilligence si evaluare reciproca, realizate de un consultant financiar extern din grupul Big 4, care a fost agreat de comun acord de catre cele doua banci.

In baza finalizarii procesului de due-dilligence si evaluare reciproca, in data de 8 august 2014, Nextebank a transmis catre Carpatica o oferta ferma de fuziune, ale carei conditii nu au fost acceptate de managementul Carpatica.

Cele doua banci au reluat negocierile; astfel, directoratul Carpatica a solicitat unui alt consultant extern sa realizeze un raport de verificare a evaluarii Nextebank, pentru a valida elementele identificate in procesul de due-dilligence si evaluare a Nextebank realizat de consultantul angajat in acest scop.

In baza raportului de verificare/revizuire a evaluarii Nextebank, BCC a propus Nextebank termenii si conditiile actualizate pentru fuziunea celor doua banci, acestea fiind considerate acceptabile de catre Directoratul Carpatica:

- compania absorbanta: Carpatica; compania absorbita: Nextebank; raport de paritate a valorii evaluate a Carpatica versus Nextebank: valoarea Carpatica = 1,2 * valoarea Nextebank.

Nextebank a transmis BCC in data de 14 noiembrie 2014 o oferta revizuita de fuziune, ce cuprinde elementele de mai sus.

3. O scrisoare de interes neangajanta din partea unui fond de investitii, ce implica o structura complexa. Insa, avand in vedere ca scrisoarea de interes neangajanta nu a fost urmata de o oferta ferma, managementul bancii nu a putut evalua oferta si oportunitatea/fezabilitatea acesteia.

Actionarii vor avea de ales: fuziunea certa sau majorarea de capital incerta

In concluzie, Directoratul urmeaza sa prezinte actionarilor BCC spre aprobare, in AGA din 19 decembrie, doua propuneri alternative, dupa cum urmeaza:

1. Majorarea de capital cu 155 milioane lei (echivalentul celor 30 de milioane de euro ale investitorului european), prin una sau mai multe emisiuni de actiuni ordinare noi pe o perioada de 1 an in legatura cu o posibila acordare de imprumut subordonat de nivel 1 sau de nivel 2, care ar putea sa contina caracteristici de convertibilitate in actiuni.

2. Aprobarea termenilor si conditiilor principale ale ofertei ferme revizuite primite de la Nextebank in 14 noiembrie 2014 pentru fuziunea prin absorbtie de catre BCC.

Banca mentioneaza ca, din punct de vedere comercial, cele doua propuneri trebuie vazute ca fiind optiuni alternative, nu cumulative/simultane.

Se vede clar, insa, caracterul incert al primei variante de majorare de capital cu 30 milioane lei prin emitere de actiuni, in legatura cu “o posibila” acordare de imprumut subordonat, de catre un investitor al carui nume ramane necunoscut si operatiune ce depinde de aprobarea BNR.

Aceasta varianta ar fi insa mai avantajoasa pentru actionarii minoritari ai BCC, intrucat valoarea actiunilor lor ar ramane la un nivel mult mai ridicat decat in cazul fuziunii, care presupune diluarea la jumatate a actiunilor BCC.

Efectele fuzunii Carpatica – Nextebank

Mai exact, Nextebank propune o paritate a valorii juste a celor doua banci Carpatica – Nextebank de 1,2:1 (cu alte cuvinte, valoarea justa – fair value – a Carpatica este cu 20% mai mare decat valoarea justa a Nextebank.

Cee ce inseamna ca dupa finalizarea fuziunii, EEAF Fnancial Services BV va deveni actionarul semnificativ in Carpatica Fuzionata, cu o detinere de aproximativ 45%, mentioneaza banca.

Valoarea Carpatica pe Bursa (BVB), unde este listata, este de 252 milioane lei (57,3 milioane euro) la ultimul pret al unei actiuni, de 0,0802 lei, in conditiile in care valoarea nominala a unei actiuni este de 0,1 lei.

Valoarea bancii pe Bursa este sub nivelul capitalului total detinut de banca, de 378,8 milioane lei (86 milioane euro), dintre care fondurile proprii (capital de reglementare) se ridica la 222,6 milioane lei (50,6 milioane euro).

Nextebank are un capital total de 234,1 milioane lei (53,2 milioane euro) si fonduri proprii de 212,7 milioane lei (48,3 milioane euro).

Activele Carpatica sunt de 3 ori mai mari decat cele ale Nextebank (3,3 miliarde lei, fata de 1 miliard de lei), in timp ce piererea neta la 30 septembrie a celor doua este aproape egala: 21,7 milione lei pentru Carpatica si 21,3 milioane lei pentru Nextebank.

Carpatica are o rata de solvabilitate de 12,4%, in timp ce la Nextebank indicatorul este de 60,4%.

Avantajele fuziunii cu Nextebank

Pe baza unor estimari preliminare, dupa finalizarea fuziunii, Carpatica va avea o baza de capital puternica, de de peste 100 milioane euro, precizeaza banca.

Carpatica mentioneaza ca este de asteptat ca sinergiile dintre cele doua banci sa conduca la o banca locala puternica, cu o baza de capital imbunatatita si o retea mai mare, ce poate genera business. Astfel, in timp ce Carpatica are o retea larga ce poate genera activitate bancara, dar baza de capital a bancii nu sustine o crestere semnificativa a afacerilor, Nextebank are o baza puternica de capital si actionari directi si indirecti cu reputatie solida.

O pondere de 98,4% din actiunile Nextebank sunt detinute de EEAF Financial Services BV, care la randul lui este detinut in proportie de 100% de Emerging Europe Accesion Fund Cooperatief UA (EEAF), cu sediul social in Olanda. Fondul este un fond inchis de investitii, principalii investitori fiind Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Fondul European de Investitii (FEI), Deutsche Investors-Und Entwicklungs-Gesellschaft Mbh (DEG), Black Sea Trade and Development Bank (BSTDB).

O fuziune intre cele doua banci ar avea, in opinia Nextebank si a directoratului Carpatica, o serie de consecinte pozitive:

- crearea unei banci locale puternice cu lichiditate excelenta si o baza solida de capital, ce ar pune bazele unei viitoare cresteri organice;

- focus strategic asupra managementului IMM, cresterea creditarii si aplicarea unui model de afaceri eficient, ceea ce ar creste prezenta serviciilor financiare in economie;

- aparitia unui actionar semnificativ al Bancii Carpatica, in speta EEAF, ce poate furniza in continuare capital si finantare pe termen lung bancii fuzionate;

- banca nou fuzionatava deveni o platforma puternica ce ar permite actionarilor sai sa beneficieze de viitoarele oportunitati de consolidare a sistemului bancar, respectiv achizitia de portofolii de credite, linii de business, chiar si achizitia de/sau fuziunea cu alti participanti ai caror investitori sunt interesati sa iasa de pe piata locala.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2771

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)