BANCI | Stirea Zilei

Guvernul este de acord cu legea care permite romanilor sa scape de 80% din datoriile la creditele vandute de banci firmelor de recuperare creante

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-07-19 22:23

Guvernul este de acord cu o lege populista care permite romanilor sa scape de 80% din datoriile pe care le au la creditele vandute de banci sau IFN-uri firmelor de recuperare creante, ceea ce induce nu doar hazard moral, stimuland comportamentul de neplata, dar ar putea incalca si dreptul de proprietate consfintit de Constitutie.

In plus, BNR considera ca legea, adoptata de Senat si analizata in prezent de Camera Deputatilor, a fost initiata in interesele personale ale parlamentarilor executati silit care urmaresc astfel sa scape de datorii.

“Daca ati avea posibilitatea sa aruncati o privire pe lista debitorilor din sistem, v-ati putea face o idee clara despre acest lucru”, potrivit sefului supravegherii bancilor din BNR, Nicolae Cinteza.

BNR mai avertizeaza ca daca o astfel de lege ar fi adoptata, va fi afectat procesul de acordare de noi credite, intrucat bancile vor fi reticente sa-si asume riscuri, in conditiile in care clientii vor sti ca vor putea scapa de o mare parte a datoriilor.

Mai mult, firmele de recuperare ar putea fi puternic afectate de aceasta lege, astfel incat bancile ar putea fi nevoite sa-si dezvolte propriile departamente de recuperare.

In prezent, numarul firmelor de recuperare creante inregistrate la ANPC a ajuns la 61. (vezi aici lista)

Este vorba de proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care in forma adoptata de Senat prevede ca cesionarul unui credit (firma de recuperare creante) “nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decat dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent (banca sau IFN).”

“Debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie platind cesionarului dublul pretului pe care acesta l-a platit pentru a dobandi creanta, fara costuri suplimentare”, mai prevede legea.

“Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prezenta lege se aplica si contractelor aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare”, conform legii adoptate de Senat.

Firmele de recuperare creante cumpara creditele neperformante de la banci cu preturi in jur de 10% din valoarea acestora, conform BNR, ceea ce inseamna ca vor putea recupera de la datornici maxim 20% din credite, daca legea va intra in vigoare.

De exemplu, daca un credit de 10.000 de lei a fost cesionat de o banca la un pret de 1.000 de lei (adica 10% din valoarea creditului), firma de recuperare va mai putea cere de la datornic cel mult 2.000 de lei, fara alte costuri suplimentare.

Guvernul a trimis Parlamentului, in 4 iunie, punctul sau de vedere, semnat de premierul Viorica Dancila, in care sustine adoptarea acestei initiative legislative “avand in vedere ca masurile propuse vin in sprijinul consumatorilor aflati in faza de cesionare a contractelor”.

A doua zi, in 5 iunie, comisia economica din Camera Deputatilor, condusa de deputatul PSD Gheorghe Simon, a avizat favorabil proiectul de lege, cu doar doua voturi impotriva.

Legea a fost inscrisa apoi pe ordinea de zi a sedintei Camerei Deputatilor, camera decizionala, din 10 iulie, insa nu a fost adoptata, facandu-se precizarea ca “se dezbate sub rezerva primirii raportului comun al comisiilor pentru buget si juridica”, raport care inca nu exista. In aceeasi situatie s-au aflat si legile pentru plafonarea dobanzilor la credite si cea pentru contractele de leasing si penalitatile la credite.

Opinia Guvernului nu este bazata pe argumente solide si echilibrate, care sa analizeze efectele legii si din perspectiva firmelor de recuperare si a efectelor asupra pietei bancare si a creditarii, precum si concordanta cu normele europene, ci doar se citeaza din expunerea de motive a legii, o tirada impotriva firmelor de recuperare care-si asupresc clientii pentru a face profituri uriase, fara argumente economice si sociale obiective care sa justifice o astfel de lege.

Cum a fost justificata legea

In expunerea de motive pentru initierea acestei legi, nesemnata, dar in care se distinge stilul avocatului Piperea, cel care a influentat adoptarea si altor legi, precum darea in plata, se invoca abuzurile firmelor de recuperare cu privire la desconsiderarea cazurilor sociale, in lipsa unei legislatii specifice pentru colectarea creantelor.

Pe de alta parte, initiatorii, un numar ridicat, de 93 de senatori si deputati, sustin ca legea urmareste si eliberarea “debitorului captiv” legat de “creditorul dominant pe perioade mari de timp”, asadar mai clar spus este o lege pentru iertarea datoriilor.

Firmele de recuperare sunt descrise ca niste vampiri care “cumpara la sume derizorii drepturi de creanta, demarand sau continuand masuri agresive de executare silita impotriva consumatorilor, drenand de resurse patrimoniul acestora si grevand fractiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinatiile lor normale: intretinerea familiala, facturi la utilitati, educatia copiilor, ingrijirea sanatatii, activitatile sportive si culturale.”

Expunerea de motive

“Utilizarea excesiva a unor instrumente juridice de concentrare a puterii economie si abuzurile intalnite in practica in desele cazuri in care debitorii sunt “impachetati” in portofolii de creante indiferent de starea lor financiara si de atitudinea fata de datorie releva necesitatea instituirii unor garantii legale in vederea apararii drepturilor consumatorilor antrenati, fara voia lor, in aceste operatiuni, mai ales in relatia cu entitati, cum sunt colectorii de creante, care un prezent sunt foarte sumar reglementate.

Libertatea contractuala exercitata de pe pozitii de putere economica dominanta derapeaza usor in abuz de putere economica, iar aceasta ajunge, deseori, sa esueze intr-o lipsire de libertate a debitorului captiv in cadrul unor raporturi juridice care il leaga de creditorul dominant pe perioade mari de timp.

Multiplicat la infinit, acest raport juridic de captivitate poate avea consecinta risipirii energiei si a resurselor financiare necesare revigorarii economiei nationale si poate determina un colaps economic si social, prin oprirea circulatiei banilor si reducerea la cote de avarie a consumului.

In acest context, societati comerciale avand ca obiect de activitate recuperarea creantelor cumpara la sume derizorii drepturi de creanta, demarand sau continuand masuri agresive de executare silita impotriva consumatorilor, drenand de resurse patrimoniul acestora si grevand fractiuni importante din veniturile lor viitoare, care vor fi deturnate de la destinatiile lor normale: intretinerea familiala, facturi la utilitati, educatia copiilor, ingrijirea sanatatii, activitatile sportive si culturale.
Acest domeniu impune o reglementare mai atenta, fiind vorba, in general, despre cazuri sociale, dar mai ales despre exploatarea situatiei tragice a unor persoane care sunt pe cale de a fi evacuate din locuinta de familie. Acesta este un domeniu in care nu poate fi clamata libertatea absoluta a pietei in contra imperativului de a oferi o protectie unor categorii dezavantaje de consumatori in fata intereselor speculative ale unor entitati ghidate exclusiv de imperativul profitului maximal.”

Comentarii

Anton Paul
sunteti pe aproape
Problema pe care o puneti pe tapet necesita discutii mai ample. Este o problema serioasa si stringenta a societatii. Am citit atat proiectul cat si toate documentele oficiale existente in spatiul public. Dumneavoastra aveti acces la mai multe documente si faceti afirmatii pe baza acestora. Chiar daca titlul articolului are o tenta de partizanat si de condamnare a debitorilor, acesta reflecta necesitatea de echilibru si responsabilitate din partea ambelor parti, creditor si debitor. Ceea ce nu aratati in articol si era imperios necesar este: 1) nu exita in Romania si nici in Uniunea Europeana activitatea de "recuperare de creante" ca activitate economica disponibila niciunui sector privat, recuperarea de creante fiind atributul exclusiv al actului de justitie. De altfel BNR, reglementatorul si supraveghetorul activitatii bancare nu a autorizat nicio firma de "recuperare de creante bancare". Pentru simplul motiv ca nu se poate autoriza un domeniu de activitate inexistentla nivelul intregii Uniuni Europene. O sa replicati faptul ca exista OUG 52/2016 si mentiunile sale la pseudo-autorizarea unor astfel de firme. Va raspund simplu, exista si o alta OUG mai veche si mai importanta, OUG 99/2006. Conform prevederilor acesteia, recuperarea DEBITELOR se efectua de catre executorii bancari sau judecatoresti. Abrogarea articolelor aferente, datorata contopirii celor doua corpuri de executori in 2011, nu inseamna ca procedura recuperarii debitelor s-a abrogat sau s-a modificat. Codul de Procedura Civila este extrem de ferm si a fost consolidat prin Decizie a CCC si doua Decizii ale ICCJ. 2) Folositi/preluati o interpretare mincinoasa a sintagmei "hazard moral". Simpla cautare pe net a acestei sintagme arata ca banca/creditorul nu a actionat corect in evaluarea si tratarea riscurilor. Deci alaturarea debitorilor in acest context este cel putin incorecta. 3) In articol aduceti in fata cititorilor un punct de vedere al domnului Cinteza. Experienta dumneavoastra de jurnalist ar fi trebuit sa actioneze si sa va infraneze expunerea acestei opinii. Pentru simplul fapt ca nu si-a respectat angajamentul luat in fata dumneavoastra la Sinaia in 2015 cu privire la exportul/cesiunea creditelor. Aparent acest angajament era corect, dar prevederea legala pe care o folosea dumnealui la acel moment, 2015, nu mai exista, prevederea fiind abrogata in 2013. Recomandarea mea este ca orice afirmatie vine din partea multora dintre oficialii BNR sa fie riguros verificata. 4) Articolul priveste in gol spre o propunere legislativa fara a aduce contraargumente pertinente la cele peste 1,1 milioane de procese de executare silita, adica asupra cauzei ci numai asupra unei parti din efecte, partea bancara. Se pare ca cealalta parte este numai de vina si aprioric hoata. Se pune intrebarea: daca bancile/creditorii sunt curati ca lacrima iar debitorii/clientii sunt rau intentionati, hoti, speculanti, de ce bancile/creditorii isi mai creaza singure probleme acordand credite debitorilor??? Nu cumva se complac si sunt sado-masochiste practicand aceasta activitate??? 5) Pentru ca ati semnalat si dumneavoastra, prin articole anterioare, ce parere aveti de incalcarea secretului profesional bancar prin vanzarea/cesionarea unor serii de portofolii de credite declarate neperformante dar nedovedite aprioric in instante ca fiind neperformante si de faptul ca domnul Cinteza (de exemplu) nu se autosesizeaza si nu cerceteaza aceasta amenintare reala de risc sistemic? Faceti dumneavoastra, domnule Vasile, o interpelare la BNR si publicati raspunsul? Macar in sectiunea Reclamatii banci. 6) Multa lume mi-a reprosat ca legislatia financiar-bancara este foarte greoaie, intortocheata, evaziva. Sper ca dumneavoastra, ca formator de opinie specializat, sa nu spuneti asa ceva. Imi doresc sa imi mai faca placere sa ma reintorc la paginile dumneavoastra.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Strategii diferite ale primelor trei banci: in timp ce BCR si BRD au acordat in exces credite de consum si ipotecare populatiei, Banca Transilvania finanteaza cu prioritate economia reala

In timp ce BCR si BRD au intrat in euforia consumului, creditand in exces populatia, Banca Transilvania (BT), devenita recent cea mai mare banca din Romania dupa preluarea Bancpost, continua sa-si respecte statutul de banca oamenilor intreprinzatori, acordand mai multe finantari IMM-urilor si detalii

Cum face BCR educatie financiara cu clientii: le blocheaza cardurile fara sa-i anunte

Angajatii BCR s-au erijat in profesori care pretind ca fac educatie financiara cu clientii, insa chiar ei ar trebui sa treaca mai intai pe la scoala pentru a invata cum sa intretina o relatie corecta si de bun simt cu cei care au conturi deschise la aceasta banca. De exemplu, un client detalii

BNR explica de ce a decis in unanimitate ceea ce a surprins majoritatea analistilor: mentinerea dobanzii la 2,5%

Sunt surprins de surprinderea lor, a replicat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cand a fost intrebat cum se face ca decizia Bancii Nationale de a mentine dobanda de referinta la 2,5% nu a fost anticipata de majoritatea analistilor, care se asteptau la o majorare a acesteia cu un sfert de punct, detalii

Banca Transilvania a devenit cea mai mare banca din Romania

Banca Transilvania, detinua in majoritate de firme si persoane fizice romane, a devenit cel mai mare grup financiar din Romania, depasind BCR, dupa ce a preluat banca greceasca Bancpost. Activele Bancii Transilvania (BT) au ajuns la 75,3 miliarde lei la nivel de grup in iunie 2018, in detalii