BANCI | Stirea Zilei

Guvernatorul BNR aplauda aterizarea lina a finantelor si economiei, dupa un zbor zdruncinat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-08-07 21:53

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a subliniat in cadrul conferintei de presa de ieri, dupa decizia surprinzatoare pentru majoritatea analistilor de a mentine dobanda la 2,5%, ca finantele tarii au revenit la o situatie de normalitate, de echilibru, dupa socul cresterii preturilor si a salariilor de anul trecut, care au inflamat temporar inflatia, dobanzile, cursul si cresterea economica.

El s-a limitat insa la a lauda Banca Nationala pentru ca a reusit sa castige o batalie cu inflatia si a mentinut in echilibru indicatorii monetari, referindu-se doar in treacat la indicatorii macroeconomici precum deficitele gemene, cel bugetar si cel comercial, care au declansat senzorii de alarma in timpul zborului avantat din ultimul an, in urma stimularii consumului.

Intrebat, de Bancherul.ro, cum comenteaza decizia BNR de a nu majora dobanda, conform asteptarilor majoritatii analistilor, Isarescu a raspuns:

“Probabil ca analistii se bazau pe o evolutie ascendenta in continuare a inflatiei, evolutie infirmata insa de datele pe care le avem noi. Se pare ca in luna iulie, dupa datele noastre preliminare, vom avea chiar inflatie negativa si scadere de preturi. De fapt, acest lucru s-a intrevazut inca din iunie, cand am avut o crestere lunara a inflatiei aproape de 0. Acum lumea tot repetand ca rata anuala a inflatiei este de 5%, cea mai mare din Europa, probabil ca s-a creat o alta perceptie, si ea adevarata. Dar dupa cum stiti, noi prezentam inflatia cu multiplele ei fatete si inflatia lunara stagneaza de cateva luni bune in Romania. Iar daca a mai crescut, este pentru ca anul trecut a fost mai scazuta pana in prezent. Deci este si o chestiune de perceptie.”

In aceeasi zi in care BNR a lasat dobanda neschimbata a furnizat bancilor imprumuturi importante, de 10,5 miliarde lei, la doar cateva saptamani dupa ce atragea de la banci depozite, pentru drenarea lichiditatii in exces din piata.

Cum se explica trecerea brusca de la atragerea de depozite la furnizarea de lichiditati prin operiunea repo, cu o valoare mare, de 10,5 miliarde lei? l-am intrebat pe guvernatorul BNR.

Mugur Isarescu: “Intr-adevar, din datele pe care le avem, sistemul bancar a trecut din pozitia de creditor in cea de debitor, dar sa vedem in ce masura se confirma. Sunt mai multi factori care au contribuit la acest lucru, pe care noi i-am prezentat in trecut, nu este niciun mister in privinta evolutiei lichiditatii, sunt mai multi factori care contribuie. Este vorba si de evolutia ciclica lunara a acestei lichiditati, in functie de absorbtia si introducerea de lichiditati in piata de catre Ministerul Finantelor: cand se platesc taxe si impozite lichiditatile dispar din piata, cand Ministerul Finantelor plateste pensii si salarii, se introduc lichiditati, e un proces ciclic. Apoi e vorba de faptul ca o parte din lichiditati au fost folosite de banci in procesul de creditare.”

Creditarea devine motorul cresterii economice?

Mugur Isarescu a subliniat ca volumul de credite a depasit cresterea economica, in scadere, astfel incat creditarea ar putea fi noul stimul economic, dupa disiparea efectelor stimularii consumului prin cresteri de salarii. Problema este ca bancile, la randul lor, stimuleaza consumul prin acordarea de credite de consum in exces, in detrimentul finantarilor pentru firme, a uitat guvernatorul BNR sa adauge, un avertisment pe care l-a rostit insa de cateva ori in acest an de la pupitrul BNR.

Isarescu: “Ati observat ca noi am asistat la o cadere a intermedierii financiare, dar se pare, sa nu spunem hop pana nu sarim gardul, ca s-a produs punctul de cotitura, intrucat avem o evolutie a creditarii care depaseste cresterea economica, bate spre 7%, pe cand cresterea economica se pare ca se va situa in jur de 4% in acest an. Si atunci vom avea o crestere a intermedierii financiare. Cu alte cuvinte, o buna parte din aceste lichiditati incep sa fie folosite in procesul de creditare, ceea ce este un lucru foarte bun. S-ar putea sa vedem ca treptat creditul devine un motor al cresterii economice, pe masura ce stimulii fiscali isi diminueaza din forta.

Ministerul Finantelor a schimbat valuta

Guvernatorul a mai precizat ca lichiditatea din piata este determinata in mare masura si de operatiunile Ministerului Finantelor.

Isarescu: “Si in sfarsit, este vorba de operatiunile pe care le facem cu Ministerul de Finante si cu piata in procesul de lichiditate. Ministerul de Finante a vandut Bancii Nationale o parte din stocul de valuta ca sa-si finanteze operatiunile, si mai ales platile mari. Nu uitati ca in acest an au fost niste scadente masive si pe piata interna si pe piata internationala. In momentul in care ne-au vandut valuta noi am creat lichiditate. A fost o decizie din 2011-2012 - in conditiile de deflatie, de inflatie negativa in lume si de crestere economica inceata si in lume si in Romania dupa 2008 vreo doi-trei ani si in conditiile reducerii intermedierii financiare - sa lasam o parte din lichiditate in piata, ca sa cream sentimentul ca exista o baza serioasa de reluare a creditarii. Ceea ce s-a intamplat. Noi am luat decizia incepand cu toamna anului trecut sa nu mai lasam aceasta lichiditate in piata, pentru ca s-a reaprins inflatia, prin concentrarea in cateva luni a unor decizii nu foarte fericite, spun, eu, de majorari de preturi administrate, care au impins inflatia de la 0 la 4-5%, asa ca nu mai puteam sa lasam aceasta lichiditate in piata. Am inversat operatiunile si s-a mai absorbit o parte din lichiditati.”

Bancile vor primi suficienti bani de la BNR

Guvernatorul BNR a tinut sa asigure publicul ca Banca Nationala va furniza in continuare bancilor lichiditatile de care acestea au nevoie pentru operatiuni, desi in piata nu va mai fi un exces de bani, ca anul trecut.

Mugur Isarescu: “Piata cred eu ca este aproape in echilibru. Nici exces, nici deficit. Au avut un relativ exces luna trecuta, sa vedem luna aceasta. Astazi bancile au cerut lichiditati de 10 miliarde. Noi asiguram lichiditatea pietei, este obligatia oricarei banci centrale sa asigure lichiditatea necesara. Asta nu inseamna nici crestere de masa monetara, cum uneori se interpreteaza, inca, neprofesionist, pentru o crestere de masa monetara se observa pe termen lung. Nu inseamna ca daca dam bancilor bani pentru efectuarea operatiunilor necesare creste masa monetara si facem inflatie. Lucrurile sunt mult mai complicate.

Nu este o surpriza (trecerea de la exces la deficit de lichiditate). Trebuie sa repet un lucru pe care-l repetam de cateva trimestre, din vara-toamna anului trecut. Noi recunoastem, colegii din Consiliul de Administratie chiar m-au rugat sa mai explic o data, pentru ca intr-adevar, pare un mister ca a fost exces de lichiditate, apoi a disparut, de parca o ia cineva. Nu o ia nimeni, sunt procese absolut normale, pe care vom mai incerca sa le mai explicam.”

De ce s-a apreciat leul

Un alt mister este aprecierea leului in ultima perioada...

Mugur Isarescu: “Asta a aratat ca pietele functioneaza, nu? Eu asta as spune, daca as fi in locul dumneavoastra, ca pietele din Romania functioneaza. N-a prea fost lichiditate, bancile au constatat ca nu prea au lichiditate si au mai vandut din pozitii, au mai strans cureaua, dobanzile au crescut spre 3,5%, cursul s-a apreciat. Ati vazut ca astazi, cand au primit lichiditati, s-a depreciat, dar miscarile sunt absolut normale. Si probabil ca vom ajunge si noi in Romania cand astfel de miscari nu le vom mai tampona cu cuvinte tari. Sunt absolut normale miscari ale cursului cu o jumatate de ban sau cu un ban. Sau ca se misca dobanzile cu nu stiu cate puncte de baza. Suntem in normalitate.”

Un semnal de normalitate

Guvernatorul BNR a tinut sa transmita un semnal de normalitate cu privire la revenirea inflatiei in tinta BNR, dupa ce Banca Nationala a majorat la timp dobanda, la inceputul anului.

Mugur Isarescu: “Eu am vrut sa va transmit un semnal de normalitate. Ma uitam si acum la cifre. Inflatie intre 1,5% si 3,5%, probabil ca vom ajunge acolo la finalul anului, deci vom atinge din nou tinta de inflatie, intr-adevar a fost aceasta bucla nefericita, as spune. Mai mult de doua treimi vine numai din factori exogeni, desi cuvantul nu a placut. Se mai intampla in lumea economica, n-ai cum sa-i contracarezi cu politica monetara. Si trebuie sa ai rabdare, sa tii lucrurile sub control, pana cand acesti factori cu influenta statistica, dar si in buzunarul omului, pentru ca atunci cand creste pretul, te atinge la punga, dar nu poti sa contracarezi cu dobanda o crestere a pretului la energie electrica, gaze sau petrol. Aici nu descopera Banca Nationala, nici noi nici dumneavoastra apa calda. Cand au loc astfel de socuri exogene trebuie sa ai capacitatea si credibilitatea sa tii sub control alte preturi, pentru ca miscarea preturilor administrate s-a infaptuit, aceasta fiind si inflationista si deflationista in acelasi timp. Si trebuie sa cantaresti foarte bine lucrurile. Daca miscarea e deflationista si mai vii si cu o masura puternica, usor speriata, de reducere a cresterii economice, sugrumi si mai mult economia (prin cresterea dobanzii n.r.). Dar nu asta urmarim, ci sa tinem lucrurile sub control, si se pare ca am luat masurile la timp, cu toate ca nu s-a inteles acest lucru si, cum spuneam in urma cu cateva luni, am majorat dobanzile ca sa nu le mai majoram inca o data. Daca nu le majoram la timp, probabil ca acum eram nevoiti sa ne ducem cu ele mult mai sus, ca sa dam inflatia in jos. Pare sa fie un paradox, dar nu este.”

Despre ROBOR: sa lasam piata sa functioneze, sa ne facem bine socotelile

Guvernatorul BNR a mai spus ca nu trebuie sa ne ingrijoram cu privire la cresterea ROBOR si sa acceptam faptul ca asa functioneaza piata, cu scaderi si cresteri de dobanda, iar singura solutie este sa fim prudenti atunci cand ne imprumutam.

Mugur Isarescu: “La asemenea dobanzi, nu cred ca este cazul sa cream o temere nationala. E un impact negativ daca lumea nu-si face bine socotelile si lucram, dupa cum stiti, si la masuri prudentiale. Dar dobanda si ROBOR-ul, care a devenit atat de faimos in ultima perioada, are si alte functii. ROBOR-ul este un produs al pietei, nu noi l-am creat, nu noi, Banca Nationala, am legat creditele, mai ales creditele imobiliare, de dobanda pietei monetare. Este o intelegere intre banci si clientii lor. Noi nu facem altceva decat sa publicam acest indice al ROBOR. Dar el nu este exagerat. Le ia, intr-adevar, bani din buzunare, celor care apeleaza la astfel de credite. Dar eu cred ca este datoria bancilor, in primul rand, dar si al clientilor, sa iasa cu calcule calme, linistite, in piata, sa nu exageram si sa lasam piata sa functioneze, pentru ca asa vom iesi din necazurile noastre. Vom aduce si inflatia in jos, deci nici dobanzile nu vor creste prea mult, vom asigura o crestere economica de durata lasand pietele sa functioneze normal, nu sugrumandu-le cu temeri de acestea clar exagerate. Stiu foarte bine, pentru ca am fost criticat pentru ca am spus ca atunci cand a fost ROBOR-ul de 5% n-a murit nimeni in Romania. Dar asta a fost adevarat. Si nu sunt nici cinci ani de atunci. Intre timp au crescut salariile cu 20-30%. Lumea, mai ales cei care iau credite pe termen lung, sa-si faca bine socotelile, acesta este indemnul nostru. Nici dobanzi fixe...noi nu putem decat sa le spunem realitatea. Si lumea sa-si faca socotelile, sa vada cat pot sa-si permite sa se imprumute. Un credit are o singura componenta obligatorie. Nu esti obligat sa iei credit, nimeni nu este obligat sa ia credit, dar cum esti obligat sa-l dai inapoi, pentru ca nu sunt banii tai. Atunci indemnul Bancii Nationale este: atentie! Faceti calculele cum trebuie si lucrurile vor fi sub control. Nu spun lucruri foarte placute, asa e.”

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



BRD a fost amendata de ANPC pentru reclama inselatoare la credite

BRD a fost amendata cu 15.000 de lei de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) pentru ca si-a facut reclama inselatoare la credite, prin prezentarea unor avantaje ale respectivului imprumut, precum asigurarea, care de fapt este inclusa in costul acestuia, asa-zisul avantaj detalii

ING Bank isi face reclama inselatoare la cardul fara comisioane la orice bancomat (actualizat cu opinia ING)

ING Bank isi face reclama inselatoare la cardul cu “zero comisioane la orice ATM din lume daca vii cu salariul la ING”. Pentru ca banca nu spune ca nu e suficient sa-ti incasezi lunar salariul pe cardul ING, pentru a putea retrage bani fara comisioane de pe card, fiind detalii

BNR impune scaderea gradului de indatorare la credite de la 47% la 40%, o masura mai dura decat recomandarea FMI, dar un exemplu de calcul arata ca nu vor fi schimbari majore

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa reduca la 40% gradul maxim de indatorare (ponderea ratei din salariu) la creditele in lei si 20% la cele in valuta, de la 47% cat este in prezent la creditele ipotecare si 45% la cele de consum, pentru a preveni supraindatorarea populatiei, o masura detalii

Bancpost dispare din 31 decembrie 2018, cand va fi preluata de Banca Transilvania: ce se va intampla cu clientii, angajatii si unitatile bancii

Banca Transilvania (BT) va prelua, de la inceputul anului viitor, clientii, angajatii si unitatile Bancpost, dupa finalizarea, la finalul acestui an, a fuziunii prin absorbtie a acestei banci, astfel ca ultima zi lucratoare la Bancpost va fi 28 decembrie 2018. BT a anuntat ca in perioada detalii