BANCI | Opinie

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, despre procesul de transformare a bancilor si evolutiile din sistemul fiscal

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-12-05 15:52

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR

Discurs în deschiderea forumului „Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare”

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, Institutul Bancar Român, București, 5 decembrie 2017:

Doamnelor și domnilor,

Distinsă audienţă,

Doresc să-mi exprim aprecierea față de continuarea evenimentului Forumul de Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare, ajuns la cea de-a doua ediție. Prin această inițiativă a Institutului Bancar Român, reprezentanți ai sistemului financiar și consumatorii de servicii financiare beneficiază de o serie de prezentări ale unor subiecte de mare actualitate privind evoluțiile cadrului fiscal cu impact substanțial asupra intermedierii financiare, susținute de experți cu reputație și expertiză în acest domeniu.

1. Până la momentul abordării agendei Forumului, doresc ca, în deschiderea intervenției mele, să mă refer la rolul politicii fiscale în asigurarea macrostabilității.

Politica fiscală nu este doar acea componentă a mix-ului de politici economice prin care sunt asigurate resursele bugetare necesare furnizării bunurilor și serviciilor publice, ci și o pârghie importantă, dacă este proiectată și aplicată în mod adecvat, de stimulare a creșterii economice și de repartiție echilibrată a acesteia, în scopul asigurării concomitente a dezvoltării țării, promovării incluziunii sociale și reducerii sărăciei, fără afectarea stabilității financiare.

Conceperea politicii fiscale pornește de la faza în care se află evoluția ciclului economic. Atunci când economia este în perioada de avânt, cunoscând că acțiunea operatorilor economici este pro-ciclică, politica fiscală (ca și cea monetară, cea a veniturilor și cea macro-prudențială) este necesar a fi anti-ciclică sau, cel puțin, neutră (respectiv cu impuls fiscal nul), în scopul plasării creșterii economice în apropierea celei potențiale pentru evitarea supraîncălzirii. Iar când economia este în faza de recesiune, politica fiscală se impune a fi stimulativă prin generarea unui impuls fiscal adecvat, în scopul accelerării economiei spre nivelul său potențial.

Atunci când politica fiscală este pro-ciclică, respectiv atunci când este laxă deși economia evoluează peste potențial și restrictivă când există deficit de cerere, crește volatilitatea activității economice. Fluctuațiile ample ale dinamicii PIB induc incertitudini substanțiale în procesul decizional, iar primele de risc cerute de investitori sunt în creștere. De altfel, importante agenții de rating folosesc criteriul privind volatilitatea creșterii economice în evaluările lor de țară, penalizând statele cu fluctuații ample ale activității economice. Totodată, statisticile recente arată că sistemele bancare din economiile care au înregistrat amplitudini sporite ale ciclului economic, precum cele baltice sau balcanice, au consemnat cele mai ridicate cote ale ratei creditelor neperformante în perioada crizei. Nu doresc să insist asupra acestor aspecte privind interacțiunea dintre politica fiscală și stabilitatea financiară. Ele sunt bine documentate în literatura de specialitate, iar cele mai importante evoluții ale acestei relaționări complexe se găsesc pe agenda forumului nostru de azi.

2. În acest context, mă voi referi, în continuare, pe scurt, la câteva dintre temele propuse spre dezbatere în cadrul evenimentului de astăzi, pe care le consider ca fiind relevante și de interes pentru intermedierea financiară din România.

a. Implementarea directivei anti-evaziune

Directiva europeană anti-evaziune a generat modificări semnificative ale legislației fiscale din România, vizând măsuri concrete de prevenire a planificării fiscale agresive, de creștere a transparenței fiscale și de creare a condițiilor pentru concurență echitabilă. Aspecte precum limitarea deductibilității dobânzilor și asigurarea trasabilității tranzacțiilor financiare, inclusiv a celor privind transferul activelor în străinătate, aplicabile începând de la 1 ianuarie 2018, sunt relevante nu numai din perspectiva ameliorării bazei de impozitare, ci și pentru revigorarea cererii de credite bancare din partea întreprinderilor.

În condițiile în care finanțarea intra-grup va deveni mai costisitoare din punct de vedere fiscal, atât interesul firmelor pentru împrumuturile bancare, cât și capacitatea acestora de a contracta credite bancare, în condițiile unui mai bun raport dintre datorii și capital (debt/equity), se vor majora.

Este cunoscut faptul că, indiferent de situația profitabilității, companiile din România au apelat, până în prezent, într-o măsură redusă la creditarea de la instituțiile financiare autohtone (care reprezintă numai 8% din bilanț), în principal din cauza situației nebancabile a firmelor, caracterizate printr-un grad înalt de îndatorare. Însă, pe măsură ce acestea își vor îmbunătăți gradul de capitalizare, prin creșterea costului de oportunitate al împrumuturilor de la acționari, cererea de credite din partea firmelor va deveni din ce în ce mai solvabilă. Cât din această șansă va fi valorificată de către sistemul financiar depinde de reușita configurării unor pachete de produse financiare atractive pe termen lung. Sunt încredințat că dezbaterea de azi poate aduce contribuții valoroase în acest sens.

b. Alinierea legislației din România la cerințele prevenirii erodării bazei impozabile și transferului profiturilor (măsurile anti-BEPS/Base Erosion and Profit Shifting)

În contextul implementării măsurilor anti-BEPS în legislația internațională, România a semnat la începutul lunii iunie a.c., alături de alte 60 de state, Convenția multilaterală pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile şi a transferului profiturilor. Aceasta va modifica majoritatea tratatelor de evitare a dublei impuneri. Având în vedere relațiile extinse ale băncilor din România cu mediul internațional, este important ca specialiștii în fiscalitate să înțeleagă impactul acestui instrument juridic asupra principiilor de taxare internațională. În plus, având în vedere că raportarea țară-cu-țară a fost recent introdusă în legislația națională, sunt interesant de analizat și obligațiile de raportare pentru entitățile românești, parte a grupurilor multinaționale.

c. Creanțele înstrăinate și deductibilitatea limitată

Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Aceasta, deoarece conform notei de fundamentare a actului normativ, „din analizele făcute asupra modalității de stabilire a impozitului pe profit s-au evidențiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanțelor, mai ales, în sectorul bancar”.

Toate aceste evoluții în planul fiscalității se adaugă noilor tendințe și măsuri care modelează mediul financiar, atât la nivel internațional, european, cât și național: digitalizarea, schimbările demografice și în structură ale forței de muncă, piața globală.

Instituțiile financiare trec printr-o perioadă de schimbare fundamentală. Ele trebuie să facă față, nu numai transformărilor globale, dar și celor izvorâte din noile reglementări și structuri de piață, ca urmare a crizei financiare.

În procesul de transformare organizațională, un rol important îl are “încărcătura” fiscală, evoluția acesteia urmând a influența, în mod direct, itinerariul propus pentru dezvoltare. Cinci factori importanți vor redesena noile modele de business ale instituțiilor financiare:

- creștere sustenabilă și profitabilă;

- identificarea soluțiilor de a face față competiției acerbe (inclusiv a celei din afara industriei, vezi fintech-urile);

- redefinirea liniilor principale de afaceri (“core business-ului”);

- adoptarea tehnologiei avansate;

- revizuirea structurii operaționale, în condițiile realizării unui echilibru între raționalizare și funcționalitate.

În același timp, tendințele identificate pe plan global au impact nu numai asupra mediului privat, ci și asupra administrației publice și, implicit, asupra politicii fiscale.

Interdependența dintre procesul de transformare a băncilor și evoluțiile din sistemul fiscal devine din ce în ce mai evidentă. Ariile principale de interacțiune sunt legate și de evoluțiile în domeniul reglementării, care sunt de natură atât structurală, cât și comportamentală (respectiv Regulamentul privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacţii - EMIR, pachetul legislativ privind piețele instrumentelor financiare - MIFID/MIFIR etc.). Noile cerințe vizează și existența unor cunoștințe de fiscalitate internațională, dezvoltate și actualizate pe fondul schimbărilor în legislația fiscală, într-un mediu global și interdependent. Totodată, după cum am văzut din ultimele evoluții la nivel internațional, schimbul de informații dintre bănci și autoritățile fiscale devine din ce în ce mai intens.

3. Ținând cont de magnitudinea schimbărilor, accentul cade tot mai mult pe departamentele de fiscalitate din instituțiile financiare, ca parte a modificărilor organizaționale pe care acestea le traversează.

Succesul în gestionarea acestor provocări este bazat și susținut de pregătirea profesională continuă a resursei umane. Astfel, învățarea continuă (LLL – Life Long Learning) devine o cerință pe tot parcursul vieții profesionale, mai degrabă decât obligații specifice pe traseul profesional. Acumularea continuă de cunoștințe, abilități și competențe, în contextul evoluției poziției profesionale este și va fi parte a fișei postului/ job description.

Din această perspectivă, învățarea și dezvoltarea trebuie să fie cât mai practice și relevante, susținute prin programe de training aplicate, livrate de specialiști cu experiență practică, în cadrul unor structuri educaționale cu bună reputație, care oferă și asigură cele mai înalte standarde de pregătire profesională, conform practicii și uzanțelor internaționale în domeniu.

Comunitatea bancară beneficiază de o platformă de educație de prim rang prin Institutul Bancar Român, care are în portofoliu 10 certificări profesionale internaționale de top și peste 120 de seminarii și cursuri cu tematică financiar-bancară.

Observați că folosesc terminologia de training financiar-bancar, întrucât evoluțiile înregistrate în ultimii ani pe piața serviciilor financiare, atât pe plan internațional, european, cât și pe plan național, au condus la o interdependență tot mai strânsă între componentele pieței financiare; “granița” dintre produsele și serviciile oferite de instituțiile de credit, respectiv, instituțiile financiare nebancare s-a diluat și asistăm, în prezent, la un mix de pachete de produse și servicii financiar-bancare care se oferă consumatorilor într-o formulă integrată. Este evident faptul că, acest proces de interdependență și de integrare va continua și va contribui la consolidarea pieței serviciilor financiare. O atenție deosebită se acordă pregătirii personalului care activează în domeniul serviciilor financiar-bancare, directivele europene alocând capitole speciale referitoare la evaluarea cunoștințelor și competențelor personalului – revin, și dau exemplul Directivei MIFID II privind piețele instrumentelor financiare. Un element important îl reprezintă continuarea creșterii competențelor profesionale ale personalului bancar prin sesiuni de pregătire adaptate contextului național și european de reglementare, organizate de Institutul Bancar Român.

Doamnelor şi domnilor,

Reiterez, importanța strategică, la nivel național, a platformei de educație financiară pe care o reprezintă Institutul Bancar Român, având susținerea membrilor săi fondatori, Banca Națională a României și Asociația Română a Băncilor. Dovada acestei constatări este reprezentată de anvergura evenimentelor realizate, precum și de diversitatea și calitatea ofertei de training, vizând atât personalul băncilor și al altor instituții financiare, cât și clienții acestora, consumatorii de servicii financiare. Banca Națională a României susține cele două obiective importante ale activității IBR: de educator social, prin promovarea și diseminarea educației financiare la nivelul industriei financiar-bancare, al comunității de afaceri și al societății românești, și de integrator, prin interdependența care există între sistemul financiar-bancar și celelalte componente ale economiei.

În încheierea acestei intervenții, încredințat fiind că expunerile şi dezbaterile care urmează vor viza tendinţe actuale pentru adaptarea sistemului financiar la noile exigențe în domeniul fiscalității, doresc succes participanților la această nouă ediție a Forumului de Fiscalitate pentru Industria Serviciilor Financiare.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

5 decembrie 2017

Sursa: site-ul BNR

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR, la lansarea Raportului asupra stabilitatii financiare

Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR,
cu ocazia lansării Raportului asupra stabilității financiare București, 4 decembrie 2017 Excelențele voastre,
Dragi colegi,
Stimați invitați, Vă mulțumesc pentru detalii

Mugur Isarescu: ne bantuie demonii trecutului! Nu am invatat lectia crizei!

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, considera ca nu am invatat lectia recentei crize de la finalul lui 2008, intrucat actuala crestere economica “chinezeasca” de 8,6% din trimestrul trei al acestui an nu este sustenabila, fiind acompaniata de relaxarea politicii fiscale, deficit detalii

Ne paste o noua criza economica si o hiperinflatie daca Guvernul nu schimba politica prociclica, avertizeaza in cor economistii si BNR

Macrostabilitatea economica si evitarea politicilor fiscale prociclice sunt esentiale pentru a nu repeta greselile trecutului, adica pentru a nu intra intr-o noua criza si inflatie ridicata, a avertizat, din nou, ieri, de la pupitrul BNR, Mugur Isarescu, dar si economisti importanti, precum detalii

Sondaj privind perceptia romanilor despre companiile multinationale

O pondere de 46% dintre români consideră că mediul de afaceri este motorul de dezvoltare al economiei din România prin locurile de muncă create, salariile oferite angajaților și taxele plătite la bugetul de stat. Acestea sunt concluziille unui studiu (vezi prezentarea detalii

Ultimele Comentarii