BANCI | Stirea Zilei

Costul ascuns al scaderii ratei creditelor neperformante: zeci de mii de romani datornici la banci au ajuns in situatii disperate, la mana executorilor judecatoresti si a firmelor de recuperare

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-06-25 23:15

Bancile au vandut in ultimii trei ani firmelor de recuperare credite neperformante de 1 miliard de euro, detinute de aproximativ 50.000 de romani, si tot pe atatia sunt pe cale de a fi executati silit in urmatoarea perioada, spre bucuria BNR si a bancilor, care se lauda ca o rata scazuta de neperformanta, de doar 6%, fata de 21% in 2014, dar spre disperarea oamenilor ajunsi in situatii limita, haituiti de recuperatori si executori si incarcati cu datorii ridicate.

“In octombrie 2017 datoram Bancpost 18.000 de lei, iar dupa ce mi s-a pus poprire si mi s-a luat cate 650 de lei lunar, in total 5.000 de lei, astazi executorul imi spune ca mai am de platit 19.000 de lei, adica mai mult”, se plange clientul bancii, la Reclamatiibanci.ro, intreband, disperat: executorul poate actualiza dupa bunul plac suma datorata?

Raspunsul este clar: nu, nici executorii nici bancile, nici IFN-urile, nici firmele de recuperare creante nu poate sa majoreze o datorie dupa bunul plac, intrucat este ilegal. Conform OUG 52 din 2016, unui credit in faza de executare silita nu i se mai pot adauga niciun fel de dobanzi sau penalitati.

Insa putina lume cunoaste legea si nu este cine sa-i informeze si sa-i protejeze pe cei ajunsi intr-o astfel de situatie dificila si de multe ori disperata, intrucat se trezesc peste noapte, fara sa fie anuntati, cu cardul de salariu blocat, ba chiar cu salariul retinut de banca sau de firma la care lucreaza.

Oamenii ajunsi intr-o atfel de situatie dificila sunt disperati, intrucat nu au niciun ajutor, nicio protectie din partea cuiva: nu au cui sa se adreseze, nu are cine sa-i apere.

Stiati ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) nu are un numar de telefon (hotline) la care sa se poata inregistra o reclamatie? Ce sa mai vorbim de un astfel de numar pentru banci!? Aceasta situatie spune totul despre interesul autoritatilor pentru a proteja populatia fata de abuzurile comerciantilor si a furnizorilor de servicii financiare pentru asigurarea de servicii de calitate clientilor.

Mai grav este ca exista si un vid legislativ: nu exista o lege care sa reglementeze modul in care firmele de recuperare actioneaza si care sa-i protejeze pe consumatori in fata unor potentiale abuzuri, precum cel din exemplul de fata, care este, de altfel, simptomatic pentru recuperarea creantelor, respectiv impunerea unor costuri excesive datornicilor, cu mult peste valoarea nominala a acesteia, uneori chiar si de trei ori mai mare.

“In 2005 am luat un credit pentru cateva obiecte de uz casnic, in valoare de 1.000 de lei, la care am ramas cu o restanta de 600 de lei, iar acum, dupa 13 ani, recupeatorii imi cer 4.000 de lei si ma ameninta ca-mi executa silit pensia”, este plangerea unui pensionar primita pe site-ul Reclamatiibanci.ro.

Lipsta unei legislatii specifice in domeniu, cu accepte pe protectia consumatorului, au condus, cum era de asteptat, la initiative legislative populiste, care tind sa incalce Constitutia, precum cea a celebrului cuplu Zamfir-Piperea, prin care se urmareste fie plafonarea unei datorii la 50% din valoarea acesteia, fie excluderea contractelor de credit din categoria titlurilor executorii, astfel incat firmele de recuperare sa nu-si mai poata executa silit asa de usor datornicii.

Astfel de cazuri s-au inmultit foarte mult in ultima perioada, pe masura ce bancile, dar si IFN-urile, au vandut foarte multe credite neperformante firmelor de recuperare, care-i executa fara mila si fara prea multe scrupule pe datornici, care se trezesc nu numai cu costuri importante impuse de executorii judecatoresti, dar si cu dobanzi si penalitati uriase.

Credite neperformante de 1 miliard de euro au ajuns la recuperatori in ultimii 3 ani

In ultimii trei ani, bancile au vandut firmelor de recuperare credite neperformante in valoare de aproape 1 miliard de euro, conform datelor BNR, ceea ce inseamna ca in jur de 50.000 de romani, daca socotim o valoare medie a datoriei de 25.000 de euro, au ajuns in situatia de a fi executat silit sau de a fi la mana recuperatorilor.

In acest fel, rata creditelor neperformante a scazut de la 21% in 2014 la doar 6% in prezent. Dar cu ce pret?

Iar inca 1 miliard de euro reprezentand credite neperformante asteapta sa fie vandute recuperatorilor.

Dupa cum se vede si din grafic, restantele persoanelor fizice la creditele obtinute de la banci cu valori de cel putin 20.000 de lei, inregistrate la Centrala Riscului de Credit (CRC) din BNR, au atins un varf de 6 miliarde lei in 2014, dupa care au scazut la 4,3 miliarde lei in acest an.

Ceea ce inseamna ca in ultimii patru ani, bancile au vandut fimelor de recuperare credite neperformante de aproximativ 2 miliarde lei.

Din restantele de 4,3 miliarde lei, peste jumatate, adica 2,3 miliarde, au intarzieri de peste 1 an (fiind in categoria G), iar 1,5 miliarde lei sunt cu intarzieri de peste 5 ani (categoria H).

Ceea ce inseamna ca in urmatoarea perioada bancile ar putea vinde credite neperformante in valoare de cel putin 4 miliarde lei.

Insa restantele totale ale populatiei sunt mult mai mari, ajung la 7 miliarde lei, conform datelor inregistrate la Biroul de Credit, unde se raporteaza si credite mai mici de 20.000, plafonul impus de CRC din BNR, fiind incluse si imprumuturile acordate de IFN-uri.

Din restantele de 7 miliarde lei, 4 miliarde sunt restante cu peste 90 de zile intarziere, asadar pasibile de executare silita, 1,5 miliarde sunt credite aflate deja in stadiul de colectare iar 1,5 miliarde sunt recunoscute ca pierderi si scoase in afara bilanturilor bancilor, urmand a fi vandute firmelor de recuperare.

Restantele persoanelor fizice inregistrate la BNR reprezinta doar 20% din totalul creditelor neperformante din sectorul bancar, de 22 miliarde lei, conform datelor BNR, care monitorizeaza doar creditele cu valori de peste 20.000 de lei.

Comentarii

Mircea
Soluții
Ok, și tot nu vad care sunt soluțiile



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Romania risca sa intre in capcana veniturilor mijlocii, avertizeaza seful BERD

Desi salariile romanilor au crescut in ultimii 20 de ani de trei ori mai mult decat in alte tari, de la 30% fata de media europeana la peste 60% in prezent, Romania risca sa intre in asa-zisa capcana a veniturilor mijlocii, adica sa ramana pentru mai multi ani de acum inainte la acelasi nivel, detalii

Autoritatile de supraveghere din Europa avertizeaza cu privire la riscul cu care Romania s-a confruntat deja: cresterea abrupta a dobanzilor

Riscurile de crestere abrupta a dobanzilor, care determina o volatilitate mare a valorii activelor si cauzeaza pierderi investitorilor raman iminente si ridicate, se arata in raportul privind riscurile si vulnerabilitatile din sistemul financiar european publicat in 11 septembrie 2018 de detalii

BNR: Romania este mai bine pregatita pentru o criza decat in 2008, dar avem o problema cu datoria publica si deficitul bugetar structural

Viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, fost ministru al Bugetului, sustine ca Romania este in prezent, la 10 ani de la criza din 2008, mai dezvoltata si mai bine pregatita pentru a face fata unor noi socuri externe, dar avertizeaza ca avem o problema interna cu datoria publica, care ar putea creste detalii

Fondurile mutuale nu mai sunt o alternativa la depozitele bancare: continua sa piarda investitori, din cauza randamentelor mai mici decat dobanda la depozite

Fondurile mutuale, care reprezinta o alternativa mai profitabila la depozitele bancare, si-au pierdut multi investitori in ultimii doi ani, in ciuda faptului ca dobanzile la depozite a scazut sub 1% pe an. Cauza este aceea ca randamentele pe care le-au reusit aceste fonduri au fost mai detalii