BANCI | Stirea Zilei

Consiliul Concurentei este de acord cu plafonarea dobanzilor la credite, dar nu in bloc, ci diferentiat pe fiecare tip de imprumut, cum a propus si BNR

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-05-02 21:12

Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei

Consiliul Concurentei nu respinge ideea de plafonare a dobanzilor la credite, dar cu conditia sa nu se faca in bloc, la fel pentru toate imprumuturile, cum se propune in proiectul de lege aflat in prezent in dezbaterea Camerei Deputatilor, ci diferentiat, pentru fiecare tip de imprumut si specificul creditorului.

Iata ce a raspuns Consiliul Concurentei la intrebarile trimise de Bancherul.ro:

“De regulă, reglementările în domeniul concurenţei susţin formarea liberă a preţurilor bunurilor şi serviciilor, pe baza cererii şi oferte.

Cu toate acestea, au existat situaţii, mai ales în zona financiar-bancară, în care Consiliul Concurenței a fost de acord cu unele limitări incluse în actele normative de transpunere a directivelor europene în legislația națională, care au fost în beneficiul consumatorilor și s-au aplicat în mod nediscriminatoriu.

De exemplu, în cazul legii privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază (care a transpus o directivă europeană), Consiliul Concurenţei a propus limitarea comisioanelor percepute pentru nerespectarea angajamentelor, respectiv un procent de 0,01%/zi de întarziere raporatat la salariul de bază minim brut/salariu mediu brut, în vederea evitării gradului de indatorare a consumatorilor vulnerabili.

Un alt exemplu este O.U.G. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care de asemena a transpus o Directivă, prin care Consiliul Concurenţei a propus eliminarea (în cazul creditelor cu dobanda variabila) şi reducerea (în cazul creditelor cu dobândă fixă) comisionului de rambursare anticipată la toate tipurile de credite, deşi directiva face trimitere doar la creditele negarantate a căror valoare se situează între 200 si 75.000 Euro. Această prevedere a generat un impact semnificativ în sectorul bancar, cu implicaţii directe pentru mobilitatea clienţilor şi pentru nivelul concurenţei din sector, determinând apariţia unor oferte noi de creditare cu condiţii de plată mai avantajoase pentru consumatori.

Nu în ultimul rând, menţionăm şi Directiva privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale (transpusă prin O.U.G. 52/2016 privind contractile de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile), prin care Consiliul Concurenţei a propus:

- pe de o parte, eliminarea comisionului de rambursare anticipată (indiferent de tipul de dobânda, fixă sau variabilă), considerând că această măsură este de natură să contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de creştere a mobilităţii clienţilor, consumatorul având posibilitatea reală de a alege oferta cea mai potrivită pentru nevoile sale, fără a fi ţinut captiv într-o relaţie contractuală ce nu mai corespunde aşteptărilor sale şi

- pe de altă parte, limitarea ratei dobânzii penalizatoare cu scopul de a determina reducerea gradului de împovărare a consumatorilor aflaţi în situaţii dificile şi adoptarea de către creditori a unor practici responsabile în relaţiile cu clienţii.

Şi în ceea ce priveşte plafonarea dobânzilor/comisioanelor, Consiliul Concurenţei şi-a aratat disponibilitatea de a discuta cu toţi factorii implicaţi referitor la prevederile proiectului de lege, având în vedere că efectul acestei iniţiative depinde în mare măsură de nivelul stabilit şi de modul în care este implementată.

O plafonare în bloc a dobânzilor/comisioanelor aferente majorității tipurilor de credit, precum și lipsa unei distincții între instituțiile bancare și instituțiile financiare nebancare, ar putea duce la o uniformizare a condițiilor de creditare între două segmente ale aceluiași tip de activitate economică, dar care sunt reglementate diferit, au modele/structuri de business diferite, tipuri de clienți diferiți.”

Opinia Consiliului Concurentei, in concordanta cu cea a BNR

Opinia Consiliului Concurentei este in concordanta cu cea a Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a trimis Parlamentului o propunere privind modul de calcul al plafoanelor pentru diferite tipuri de credite acordate de banci, mai putin pentru IFN-uri, inspirate din practica europeana.

BNR propune un plafon de 1,8 ori peste DAE medie in cazul creditelor pentru locuinte in lei, de 1,65 ori peste DAE medie la creditele de consum negarantate in lei si de 4 ori peste DAE medie la cardurile de credit.

Astfel, in cazul creditelor pentru locuinte, care au avut in decembrie 2017 o DAE medie de 2,83%, plafonul ar fi de maxim 1,8 ori peste acest nivel, adica 8,69%.

La creditele pentru consum negarantate in lei, care au avut o DAE de 10,24% in decembrie 2017, plafonul ar fi de maxim 1,65 ori peste acest nivel, adica 16,90%.

BNR nu dispune de informatii privind DAE la cardurile de credit si la creditele de consum garantate, astfel ca a utilizat aceleasi niveluri ale DAE ca pentru creditele de consum negarantate, dar a aplicat multiplicatoare diferite: de patru ori in cazul cardurilor de credit, care au DAE mult mai mare, de pana la 39% (vezi aici statisticile Bancherul.ro), astfel ca plafonul a fost stabilit la 40,96%, si de 1,5 ori in cazul creditelor de consum garantate, plafonul fiind 15,36%. (vezi aici propunerea BNR)

De asemenea, un studiu al Comisiei Europene recomanda stabilirea plafoanelor in functie de dobanda medie a pietei, pentru a nu fi afectata functionarea libera a pietei creditarii. (vezi aici studiul)

Proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor, adoptat de Senat si aflat in prezent in dezbaterea comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor, stabileste doar doua tipuri de plafoane: pentru creditele ipotecare (de 2,5 ori peste dobanda BNR, adica 5,6%) si pentru toate celelalte credite de consum (maxim 18% pe an).

Dobanda medie (DAE) la creditele ipotecare este in prezent in jurul a 5% pe an, conform statisticilor BNR, asadar sub plafonul propus in lege, de 5,6%, iar DAE la creditele de consum acordate de banci este in jurul a 11% pe an, de asemenea sub plafonul de 18%.

Plafonul de 18% este insa sub nivelul dobanzilor la cardurile de credit practicate de multe banci, care ajung aproape de 40% pe an, cu toate ca exista oferte cu niveluri si sub acest plafon, in jurul a 12%-15%. (vezi aici dobanzile la cardurile de credit)

De asemenea, plafonul de 18% este sub costurile percepute de majoritatea IFN-urilor care acorda credite de consum, precum Cetelem, BRD Finance, TBI Credit, Unicredit Consumer Finance, ERT Retail Services, BT Direct, Garanti Credit de Consum.

Studiul Comisiei Europene subliniaza ca cele mai afectate de plafonarea dobanzilor sunt IFN-urile care acorda credite de valori mici, pe termene scurte (payday loans) si unor categorii de clienti cu risc ridicat, astfel incat dobanzile practicate de acestia sunt mult mai mari decat plafoanele stabilite de autoritati.

In cazul stabilirii unor plafoane de dobanda prea mici pentru aceste tipuri de credite, unele IFN-uri s-ar putea sa nu-si mai poata sustine activitatea si sa se retraga din piata, cum a fost cazul Provident in Slovacia.

De altfel, profesorii de economie au avertizat intr-un apel adresat Parlamentului ca legea de plafonare a dobanzilor ar putea avea efecte negative, precum incurajarea camatariei. (vezi aici detalii)

Costul efectiv al acestor imprumuturi este de fapt destul de redus, dat fiind ca e vorba de imprumuturi mici pe perioade scurte, de regula de cateva luni, de aceea DAE in aceste cazuri nu este relevanta, intrucat cu cat un imprumut este mai mic si pe o perioada mai scurta, cu atat DAE este mai mare, iar cu cat perioada de creditare este mai mare iar valoarea creditului mai ridicat, cu atat DAE este mai mica.

Taguri: BNR  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Romanii vor putea face plati instant cu telefoanele mobile, din 2019

Platile interbancare de mica valoare (sub 50.000 de lei) vor putea fi realizate instant de la finalul acestui an, fata de cateva ore sau chiar o zi, ca in prezent, iar Transfond va pune la dispozitia bancilor, IFN-urilor si fintech-urilor un serviciu suplimentar care va permite platile instant detalii

Seful Oficiului de combatere a spalarii banilor (ONPCSP) a fost amendat de o judecatoare in procesul fraudelor de la BRD

Presedintele Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, Staicu Daniel-Marius, a primit o amenda judiciara de 5.000 lei, pentru refuzul indirect de a pune la dispozitia instantei care judeca procesul fraudelor de la BRD din perioada 2009-2011 informatiile solicitate in acest detalii

ING Bank spune ca a luat masuri pentru evitarea unei noi erori de procesare a platilor cu cardul, insa ramane problema comunicarii cu clientii, care au inceput sa-si piarda increderea in banca

ING Bank spune ca a luat masuri pentru a putea evita in viitor aparitia unei noi erori de procesare a platilor cu cardul, precum cea de luni, 8 octombrie, cand au fost incasate de doua ori tranzactiile cu cardurile la POS-uri si online, precum si retragerile de bani de la bancomate, efectuate pe detalii

Zaplo, unul dintre cele mai mari IFN-uri de credite online, iese din piata, din cauza restrictiilor BNR

Zaplo, unul dintre cele mai mari IFN-uri de credite online in Romania, infiintat in 2015, detinut de grupul leton 4finance, care a cumparat in 2016 si TBI Bank, a anuntat ca din luna august a stopat acordarea de noi credite online si intentioneaza sa se retraga de pe piata. Un alt IFN de detalii

Ultimele Comentarii