BANCI | Stirea Zilei

BNR semnaleaza “o realitate crunta”: intermedierea financiara, mai ales creditarea firmelor, a scazut foarte mult, in ciuda dobanzilor mici si excesului de lichiditati; acum, cu dobanzi mai mari, e nevoie de solutii, "nu vrem sa sugrumam cresterea economica"

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-05-09 22:51

Banca Nationala a Romaniei (BNR) trage un semnal de alarma privind intermedierea financiara, adica ponderea creditelor din Produsul Intern Brut (PIB), care a scazut alarmant pe parcursul ultimilor sase ani, chiar si anul trecut, in ciuda faptului ca dobanzile la imprumuturi au atins minime istorice, coborand pana la 4% sau chiar 3% pe an, in cazul firmelor, pe fondul excesului de lichiditati intretinut de BNR, in vederea stimularii creditarii.

Care este cauza acestui fenomen, care plaseaza Romania, si la acest capitol, la coada Europei?

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, spune ca sunt doua mari explicatii.

Guvernatorul spune ca, pe de o parte, bancile au fost nevoite, in ultimii ani, sa-si curete bilanturile de creditele neperformante acordate in perioada de euforie economica dinaintea izbucnirii Marii Recesiuni din 2008. Iar volumul creditelor neperformante din sistemul bancar, dupa cum se stie, a fost printre cele mai ridicate din regiune.

Pe de alta parte, bancile nu au reusit sa acorde suficient de multe credite noi, care sa le inlocuiasca pe cele vechi, neperformante, majoritatea acordate de banci firmelor.

In aceste conditii, stocul total de imprumuturi a scazut, in timp ce PIB-ul a fost in crestere in ultimii ani, rezultatul fiind o scadere a raportului credite/PIB, adica intermedierea financiara.

De ce nu au acordat bancile suficiente credite, mai ales firmelor, in ciuda conditiilor favorabile, cu surplus de lichiditati, care au micsorat dobanzile?

Mugur Isarescu spune ca vina o poarta atat bancile, cat si firmele. Pe de o parte, s-a dovedit ca bancile nu au fost pregatite sa acorde atatea credite cate ar fi avut nevoie firmele, iar pe de alta parte nici firmele nu au fost suficient de sigure, mai exact bine capitalizate, pentru ca bancile sa aiba mai mare incredere sa le imprumute, mai ales ca acum sufla si-n iaurt dupa patania cu criza izbucnita in 2008.

De mai multa vreme se vorbeste, atat la BNR, cat si la Guvern si Ministerul Finantelor, despre necesitatea unor solutii pentru stimularea creditarii firmelor. La un moment dat s-a gasit solutia Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), dar care apoi a dat in bara, iar fostul sau sef anchetat penal, ca in final institutia sa se concentreze pe garantarea creditelor Prima Casa.

Astfel ca in ultimul timp, garantiile la creditele firmelor sunt acordate mai mult prin diverse programe sau banci europene. Noul sef al FNGCIMM a anuntat ca vrea sa se concentreze din nou pe garantarea creditelor pentru firme, dar deocamdata nimic concret.

Iar BNR a prezentat in ultimul sau raport de stabilitate financiara din decembrie 2017 ca pregateste cateva solutii pentru stimularea creditarii firmelor, in paralel cu restrictii pentru creditele ipotecare sau de consum.

"Nu vrem sa sugrumam cresterea economica"

Acum, Mugur Isarescu readuce subiectul in prim-plan. El a subliniat, in raportul privind inflatia prezentat astazi, ca prin masurile de majorare a dobanzilor, BNR nu vrea “sa sugrume cresterea economica”, iar in acelasi timp a subliniat ca e nevoie de o analiza aprofundata si de masuri pentru cresterea finantarilor pentru sectorul real al economiei.

- Ati spus ca BNR ca nu doreste sa sugrume cresterea economica. Sa intelegem ca dobanda BNR a ajuns la un punct maxim? l-am intrebat pe guvernator.

Mugur Isarescu: “Nu, nu. Daca vreti sa intelegeti ceva legat de dobanda este ca nu avem de gand, pentru ca avem si noi cateodata un vis urat, sa ne ducem cu ea in ceruri. A sugruma nu inseamna decat a sugruma, adica sa o opresti de tot. Deci incercam sa aducem excesul de cerere in limite mai mult decat rezonabile, daca se poate spre 0. Este adevarat ca acest exces de cerere se poate diminua si prin cresterea PIB-ului potential.

Din pacate, la Banca Nationala sunt foarte putini factori care pot sa stimuleze PIB-ul potential, care ce inseamna: investitii mai mari, cresteri de productivitate, forta de munca mai bine calificata. Unele tin si de noi, prin stimularea creditului.

Dorim in acest sens sa facem o dezbatere despre creditarea intreprinderilor, a economiei reale, atat din sectorul privat cat si cel public. Deoarece constatarea noastra este indubitabila: firmele multinationale nu au nevoie de creditare din tara. Cum e si normal, ele se finanteaza prin firmele-mama, au acces pe piata de creditare internationala. Ceilalti insa (firmele mici romanesti) au probleme de finantare.

Si exista nu doar la nivelul intreprinderilor dar si a analistilor si factorilor politicilor, aceasta perceptie ca bancile in Romania au intors spatele economiei reale. Este o realitate: cand ai 600.000 de intreprinderi, dintre care 300.000 exista numai pe hartie, pentru ca au capital negativ, si doar 12.000 de firme sunt bancabile.

Deci pe aceasta cale, probabil ca ne vom aduce si noi contributia, indirect, pentru ca direct nu putem sa acordam credite firmelor. Din aceasta institutie (BNR), dupa modelul european si al economiei de piata, conform sistemului bancar cu doua etaje, nu pleaca un leu direct catre intreprinderi. Nu avem voie. Si nu functioneaza sistemul. Noi punem lichiditate in piata. Si ati vazut ca am lasat lichiditate in piata, acest lucru a fost sesizat.

Din pacate, lichiditatea din piata a fost citita de unii in mod eronat, ca ar fi creat inflatie. Dar daca nu s-a dus in credit, nu avea cum sa creeze inflatie. Se poate sofistica aceasta chestiune. Noi am lasat mai multa lichiditate in piata incepand cu 2014-2015 ca sa stimulam creditarea, pentru ca stiam ca va avea loc curatirea bilanturilor bancilor si ca trebuie sa creasca imprumuturile noi. Dar nu s-a dovedit suficient. Sunt alte blocaje.

Atunci, in 2014, bancile spuneau ca nu au lichiditate, ca nu au perspectiva ca vor avea mereu lichiditate, ne e frica sa nu ne-o ia Banca Nationala, dobanzile sunt prea mari, deci tot felul de argumente. De fapt, s-a dovedit in timp ca nici bancile nu erau pregatite sa crediteze cum trebuie economia reala. Dar sub nicio forma [nu a creat inflatie], dupa toti indicatorii si uitandu-te la datele adevarate, nu la teoria aproape marxista ca daca a crescut masa monetara am creat inflatie. Asta o invatam eu in anul 1968 la lectia de marxism. Dar si pe teoria cantitativa a banilor, apare un “v”, adica viteza de circulatie a banilor. Daca asta ar fi adevarat, cum se mai monetizeaza economia dupa ce ai avut inflatia ridicata? Am mai discutat asta de n ori. Deci daca apare fenomenul de incredere, inflatia se stabilizeaza iar masa monetara poate sa creasca o anumita perioada de timp mai rapid decat cresterea productei, dar nu se duce in inflatie ci intr-o scadere a vitezei de circulatie a banilor, care la noi a scazut de la 10-12% la 2-3%, daca nu ma insel.

Apoi, daca tot am deschis acest subiect, daca noi am fi creat inflatie prin faptul ca am lasat ceva lichiditate in piata, atunci ce sa spunem de Banca Centrala Europeana, cu care nu trebuie sa ne comparam, pentru ca ea creeaza moneda de rezerva? Ei au facut Quantitative Easing, deci la ei bilantul a crescut cu 4-5 ori, si totusi se bat cu deflatia. Suntem cazuti cu parasuta?! Nu stim unde traim?! E o perioada de deflatie puternica in lume.

Acelasi personaj care in 2015 ne intreba de ce nu ne ducem cu dobanda la 0, acum apare si zice ca trebuie sa ne ducem cu ea la 3 si ceva si ca am coborat-o prea mult.
Suntem obisnuiti cu aceasta categorie de indivizi cu privire fixa.

Deci nu despre asta vrem sa discutam, ci despre o realitate care este crunta, iar noi suntem constienti de ea: ca a scazut foarte mult intermedierea financiara, mai ales pe sectorul creditarii intreprinderilor. Este o realitate, dar care nu tine de noi, nu putem s-o influentam direct, desi sunt diverse propuneri, am vazut si in presa. Trebuie discutate profesionist. BNR are o directie de supraveghere care avertizeaza bancile cu privire la modul in care acorda creditele, pentru ca trebuie sa le ia inapoi. Deci nu poate sa se duca altcineva sa le spuna sa dea oricum credite intreprinderilor, mai repede, sa se capitalizeze sau sa creasca economia. Deci este o dilema.

In prezentare ati aratat ca intermedierea financiara a scazut in Romania si Ungaria, tari care si-au restructurat sectorul bancar in ultimii ani, in timp ce in Polonia si Cehia intermedierea a crescut. Nu ar putea fi si asta o cauza a scaderii intermedierii?

Mugur Isarescu: “Eu am prezentat o reactie (ipoteza), nu vreau sa spun mai mult pentru ca nu am analizat in adancime, dar un factor este ca si in Ungaria s-au batut cu bancile asa...cu legi...deci de aceea am spus ca e nevoie de o privire aspra asupra sectorului bancar, analize profesioniste cu ajutorul dumneavoastra si a specialistilor, dar eu nu sprijin un razboi, mai ales mediatic, intre public si banci, doar asa, ca sa aratam ca ne batem cu cineva.”

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



BNR avertizeaza ca riscurile si incertitudinile cresc substantial, din cauza taxelor impuse de Guvern; primele efecte se vad deja, prin cresterea cursului valutar si scaderea bursei

Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca risurile si incertitudinile pe termen mediu cresc substantial pe termen mediu, din cauza recentelor masuri fiscale si bugetare adoptate prin OUG 114/2018, intrate in vigoare din acest an, care prevad introducerea unor taxe substantiale pe activele detalii

BNR a facut cumparaturi in piata banilor, pentru a impiedica ieftinirea exagerata a ROBOR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost astazi in piata banilor pentru a-si umple sacul cu bani: le-a luat bancilor aproape 13 miliarde lei, printr-o operatiune de atragere de depozite, determinandu-le sa majoreze indicele de dobanda ROBOR la termen de o zi cu aproape un punct, de la 1,75% la detalii

Care banci au cele mai bune dobanzi la depozitele in lei?

Este o intrebare pe care o primim frecvent, la care raspundem printr-o analiza a dobanzilor pentru depozitele la termen si a costurilor cu comisioanele din oferta celor mai mari sase banci romanesti: Banca Transilvania (BT), BCR, BRD, CEC Bank, Raiffeisen si Unicredit. Cele mai mari detalii

Economistii majoreaza prognoza de curs valutar la 4,8 lei pentru un euro, din cauza taxei bancare

Economistii bancilor au modificat prognoza de curs valutar in mod semnificativ, de la 4,7 la 4,8 lei pentru un euro la finalul anului, considerand ca leul se va deprecia mai mult, din cauza taxei pe banci legata de ROBOR, care va afecta politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei detalii