BANCI | Stirea Zilei

BNR este in conflict cu autoritatile europene privind planul de salvare de la faliment a doua grupuri bancare cu filiale in Romania

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-06-19 22:39

Banca Nationala a Romaniei (BNR) se afla in conflict cu autoritatea europeana responsabila cu salvarea bancilor din zona euro (Comitetul Unic de Rezolutie – SRB) privind planul de rezolutie (salvare de la faliment) a doua grupuri bancare prezente in Romania, a dezvaluit Autoritatea Bancara Europeana (ABE), care are rolul de mediator.

Planul de rezolutie, realizat anual de autoritatile de rezolutie, BNR in cazul Romaniei, reprezinta prima dintre cele trei faze ale salvarii unei banci – pregatirea, care este urmata de interventia timpurie, in care se iau masuri de restructurare a datoriilor in vederea redresarii situatiei financiare, ultima faza fiind rezolutia propriu-zisa, in cadrul careia BNR poate lua o serie de decizii, precum vanzarea bancii, crearea unei banci-punte, separarea activelor sau recapitalizare interna (bail-in) cu depozitele negarantate.

ABE a anuntat ca a emis, la solicitarea BNR, primele decizii obligatorii de mediere intre doua autoritati de rezolutie, BNR si SRB, cu privire la planurile de salvare a doua grupuri bancare europene, cu filiale in Romania, a caror nume nu a fost dezvaluit.

Probabil este vorba de banci grecesti, avand in vedere ca decizia ABE se aplica ambelor grupuri bancare, fiind vorba de fapte si probleme similare in ambele cazuri.

De exemplu, bancile grecesti EFG Eurobank, care a detinut Bancpost, NBG, prezenta in Romania cu Banca Romaneasca, dar si Piraeus Bank, au fost nevoite sa-si scoate la vanzare subsidiarele din tara noastra, in urma planurilor de restructurare ale bancilor-mama. In acelasti timp, toate cele trei banci au avut probleme cu creditele in franci elvetieni, inca nerezolvate.

Bancpost a fost preluata, in cele din urma, de Banca Transilvania, insa BNR a refuzat sa-si dea acordul pentru prealuarea Bancii Romanesti de catre OTP Bank iar preluarea Piraeus de fondul JC Flowers inca nu a fost aprobata.

Deciziile de mediere ale ABE impun BNR si SRB sa reanalizeze planul de rezolutie a bancilor, in special daca potentialele impedimente identificate pot impiedica procesul de salvare a acestora. De asemenea, autoritatile de rezolutie vor trebui sa ia in calcul strategii alternative de salvare, daca ajung la concluzia ca strategia de rezolutie preferata nu este fezabila si credibila. (vezi aici comunicatul ABE)

Directia de rezolutie din cadrul BNR este condusa de un tanar bancher crescut in pepinierea BNR dupa absolvirea ASE-ului, Emil Vonvea, de 44 de ani, care a poposit apoi 3 ani si jumatate si la Garanti Bank, ca director adjunct responsabil cu riscul, dupa care in urma cu trei ani a preluat conducerea directiei de rezolutie din cadrul BNR.

Emil Vonvea conduce directia de rezolutie bancara din cadrul BNR
Emil Vonvea conduce directia de rezolutie bancara din cadrul BNR

Decizia ABE

In decizia sa, ABE precizeaza ca este vorba de un dezacord intre BNR si SRB privind procesual actual de planificare a rezolutiei celor doua grupuri bancare, in urma caruia BNR a soliciat ABE, in 16 martie 2018, o cerere de mediere, SRB fiind autoritatea de rezolutie pentru grupuri iar BNR pentru filialele acestora din Romania.

Anterior, ABE dezvaluie ca a incercat si o conciliere intre BNR si SRB, dar fara rezultat, partile neajungand la un acord.

In 16 aprilie 2018, comitetul ABE a informat partile cu privire la intentia sa de a propune o decizie.

“Având în vedere caracterul urgent, complexitatea, precum și eventualele consecințe ale chestiunii, comitetul a stabilit un termen de două zile în care părțile își puteau exprima opiniile în privința acestei chestiuni”, se arata in decizia ABE. Decizia a fost luata in 23 aprilie 2018.

ABE dezvaluie ca BNR si SRB nu s-au inteles cu privire la strategia de rezolutie in cazul celor doua banci, dar fara sa mentioneze si care au fost strategiile respective.

Mai exact, spune ABE, “părțile par să accepte faptul că evaluarea posibilității de rezoluție a Grupului se poate realiza în baza strategiei propuse de SRB ca strategie preferată de rezoluție. În acest context, se pare însă că părțile nu sunt de acord în ceea ce privește măsura în care, conform dispozițiilor legislative aplicabile, se poate considera că Grupul poate face obiectul rezoluției în baza unei strategii propuse de SRB.

Se mai mentioneaza ca “in primul rând, nu pare să existe niciun diferend între părți în ceea ce privește poziția conform căreia lichidarea Grupului în cadrul unor proceduri de insolvență obișnuite nu ar fi fezabilă.”

Alte detalii din decizia ABE:

“Proiectul de plan de rezoluție 2017 conține o secțiune referitoare la concluziile în ceea ce privește posibilitatea de rezoluție a Grupului. Aceasta tratează separat, în diferite puncte, problema posibilității de rezoluție a Grupului. În special, face referire la o serie de obstacole care sunt descrise drept potențiale și oferă o analiză în ceea ce privește aceste obstacole potențiale. Proiectul de plan de rezoluție 2017 nu stabilește, totuși, dacă aceste obstacole potențiale sunt sau nu obstacole majore sau semnificative în calea posibilității de rezoluție în sensul BRRD. La modul mai general, ABE consideră că diferitele elemente din proiectul de plan de rezoluție 2017 nu îndeplinesc individual sau împreună cerințele pentru o evaluare a obstacolelor, conform celor impuse de dispozițiile legislative de mai sus. În final, în afară de proiectul de plan de rezoluție 2017, sub rezerva măsurii discuțiilor și eforturilor părților, în acest caz nu i-a fost prezentată Autorității Bancare Europene nicio evaluare a obstacolelor care să îndeplinească cerințele legislative de mai sus. (34)Având în vedere cele descrise mai sus, ABE consideră că un plan de rezoluție pentru Grup ar trebui să includă o descriere detaliată a evaluării posibilității de rezoluție care să cuprindă o descriere a evaluării în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus legate de obstacolele majore și semnificative identificate în calea posibilității de rezoluție a Grupului, în baza strategiei [propuse de SRB].

Legat de cele de mai sus, se constată că proiectul de plan de rezoluție 2017 are în vedere o punere în aplicare treptată a măsurilor de aplicare a unei strategii c[propuse de SRB] pentru Grup într-o perioadă de timp. Acest lucru indică faptul că, în sensul articolului 16 alineatul (1) din BRRD, în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a planului de rezoluție și punerea deplină în aplicare a tuturor măsurilor considerate necesare pentru punerea în aplicare a strategiei preferate de rezoluție, se poate să nu fie fezabil și credibil ca Filiala să facă obiectul procedurii de rezoluție prin aplicarea instrumentelor și a competențelor de rezoluție la entitatea respectivă evitând, în același timp, în măsura maximă posibilă, efectele adverse semnificative asupra sistemului financiar al statelor membre și asigurând continuitatea funcțiilor critice îndeplinite de entitățile grupului, dacă acestea pot fi separate cu ușurință în timp util folosind alte metode. (36)Dacă astfel de circumstanțe sunt identificate în mod corespunzător, atunci, conform BRRD, la pregătirea unui plan de rezoluție pentru Grup, trebuie identificată și evaluată orice variantă pertinentă de strategie. Făcând referire la conținutul unui plan de rezoluție, articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul delegat afirmă că „[î]n măsura în care este necesar, [planul de rezoluție] trebuie să identifice, de asemenea, variante de strategii pentru a aborda situații în care strategia nu ar fi fezabilă sau credibilă.” În acest sens, articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul delegat adaugă că „[e]valuarea fezabilității și a credibilității strategiei de rezoluție preferate include o evaluare a variantelor de strategii propuse în cadrul strategiei.” În acest sens, articolul 23 alineatul (5) prevede că „[a]utoritățile de rezoluție solicită instituției sau grupului, în temeiul articolului 11 din Directiva 2014/59/UE, informații suplimentare necesare pentru a efectua evaluarea strategiilor preferate și a variantelor de strategii.” De asemenea, din dispozițiile BRRD de mai sus, referitoare la informațiile care trebuie incluse în planul de rezoluție, rezultă că orice plan de rezoluție a grupului aprobat pentru Grup trebuie să includă o descriere a evaluării variantei de strategii astfel propuse. (37)În ceea ce privește variantele de strategii care pot fi avute în vedere în situația la care se face referire în paragraful anterior, ABE observă că BNR și-a exprimat deschiderea pentru a aproba strategia [propuse de SRB] pentru Grup[în anumite condiţii]. Alternativ, BNR a propus [...]. ABE consideră că proiectul de plan de rezoluție 2017 nu descrie aceste propuneri în mod specific. (38) Rezumând, având în vedere chestiunile de mai sus, orice plan de rezoluție pentru Grup ar trebui să identifice și să evalueze variantele de strategii care să abordeze situațiile în care strategia de rezoluție preferată nu ar fi fezabilă și credibilă în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a planului de rezoluție și punerea în aplicare a măsurilor considerate necesare pentru punerea în aplicare a strategiei [propuse de SRB] ca strategie de rezoluție preferată. (39) În final, în ceea ce privește soluționarea acestui dezacord, în temeiul articolului 87 litera (c) din BRRD, Comitetul Unic de Rezoluție și BNR trebuie să coopereze pentru a se asigura că deciziile și măsurile sunt luate de o manieră coordonată și eficientă.

La 18 aprilie 2017, Comitetul Unic de Rezoluție și BNR au răspuns invitației Comitetului ca părțile să își exprime opiniile cu privire la propunerea de decizie. BNR a confirmat că salută propunerea de decizie fără obiecții. Pe lângă reafirmarea observațiilor anterioare, Comitetul Unic de Rezoluție a afirmat despre pagina 1 din răspunsul său că SRB „nu este de acord cu opinia ABE din proiectele de decizii conform căreia ciclul de planificare al rezoluției 2017 trebuie să includă și obstacolele majore în calea posibilității de rezoluție. Planul de rezoluție al Grupurilor definește deja o listă a potențialelor obstacole. Declararea obstacolului major în ciclul de planificare al rezoluției 2017 fără evaluarea adecvată a punerii în aplicare a măsurilor solicitate de autoritățile de rezoluție și a acțiunilor luate de Grupuri ar fi prematură.” Pagina 2 din răspunsul Comitetului Unic de Rezoluție preciza: „Planurile de rezoluție 2017 pentru Grupuri includ o evaluare a posibilității de rezoluție și acțiunile necesare pentru a aborda potențialele obstacole, care pot fi aplicate la momentul rezoluției. Totuși, această evaluare a posibilității de rezoluție nu a permis încă Comitetului Unic de Rezoluție să concluzioneze dacă potențialele obstacole identificate în calea posibilității de rezoluție sunt majore.”

Vezi aici decizia ABE

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Guvernatorul si prim-viceguvernatorul BNR nu economisesc in lei, ci in euro si dolari

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, are depozite bancare doar in euro si dolari, nu in moneda nationala, leul. Cu toate acestea, Isarescu detine in conturile bancare mai multi lei decat valuta, ceea ce inseamna ca guvernatorul nu pare a fi interesat sa castige niste dobanzi de pe urma detalii

Mugur Isarescu a renuntat la principii si profita si el de stat ca tot omul fara scrupule: de ce sa nu iau si pensie, pe langa salariul de la BNR?

“Am zis ca asa e frumos, sa nu iau si pensie, si salariu de la Banca Nationala”, declara guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, in august 2017, dupa ce a fost luat la rost de “hateri” precum senatorul Daniel Zamfir sau fostul bancher Lucian Isar, cei care l-au acuzat ca din detalii

BNR ia de la banci depozite de 11 miliarde lei, pentru a mentine ROBOR-ul peste 3%

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a atras astazi din piata bancara un volum ridicat de depozite, in valoare de 11,040 miliarde lei, pe o perioada de 7 zile, pentru care plateste dobanda de referinta, de 2,5%, cu scopul de a mentine dobanzile din piata interbancara (ROBOR) la niveluri ridicate, detalii

Saptamana de cosmar pentru trei mari banci si MasterCard, ale caror aplicatii de online banking si de plati cu carduri au avut probleme de functionare (actualizat)

Saptamana trecuta a inceput prost pentru trei mari banci romanesti, BRD, Unicredit si ING, ale caror aplicatii de online banking au fost indisponibile pentru clientii acestora aproape toata ziua, in cazul ING, si chiar mai mult in cazul Unicredit, si s-a incheiat rau si pentru MasterCard, al detalii