BANCI | Stirea Zilei

BNR decide daca ROBOR mai creste sau nu

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-08-05 21:52

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va decide luni daca majoreaza dobanda si odata cu ea si ROBOR-ul, indicele pentru creditele cu dobanda variabila, care a ajuns la 3,5%, cu un punct peste rata de referinta a bancii centrale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a subliniat ca ROBOR-ul a fost lasat sa creasca mai mult decat e normal pentru ca politica monetara sa fie mai stricta decat arata dobanda de referinta, care este mentinuta mai scazuta decat in mod normal, dat fiind ca inflatia a fost in mod artificial la un nivel mai ridicat, din cauze statistice, urmand a scadea spre finalul anului, spre limita maxima a tintei BNR, de 3,5%.

Isarescu a explicat ca este normal ca ROBOR-ul sa varieze cu punct fata de dobanda de referinta. (vezi aici detalii)

Intre timp, ROBOR-ul la 3 si 6 luni a ajuns la limita maxima a variatiei, adica in jurul a 3,5%, care este si nivelul facilitatii de creditare Lombard a BNR si a stagnat acolo de mai multe zile, in asteptarea deciziei BNR de luni.

Daca BNR decide sa majoreze dobanda de referinta cu un sfert de punct, la 2,75%, atunci este posibil ca si ROBOR sa mai creasca. Daca nu, cel mai probabil si ROBOR va ramane in jurul a 3,5% si poate chiar va mai scadea, daca BNR va mai injecta lichiditate in piata interbancara.

Dobanzile din piata interbancara, unde se determina nivelul ROBOR, sunt influentate de BNR, printr-o politica de gestionare stricta a lichiditatii, adoptata in toamna anului trecut, dupa izbucnirea crizei ROBOR, cand nivelul acesteuia a sarit brusc in septembrie, pe fondul unui deficit de lichiditati.

Cum dobanda de referinta a BNR era atunci mult mai mare decat ROBOR, intrucat, ca acum, inflatia era temporar negativa, din cauza scaderii TVA, astfel ca BNR a preferam sa mentina dobanda mai ridicata decat era normal, nu s-a putut furniza rapid lichiditate in piata, astfel ca ROBOR-ul a crescut abrupt, intr-un interval scurt de timp.

In concluzie, asa cum anul trecut BNR a stimulat creditarea prin crearea de suprlus de lichiditate care a scazut ROBOR sub 1%, tot asa acum BNR dreneaza lichiditatea pentru a tine dobanzile mai ridicate decat rata de referinta, intrucat vrea sa diminueze creditarea, in vederea reducerii inflatiei.

Numai ca, dupa arata statisticile, creditarea nu a scazut in urma majorarii ROBOR, dimpotriva, a crescut. Dar poate ca daca dobanzile nu ar fi crescut, creditarea ar fi luat un avant si mai mare.

De altfel, BNR se poate lauda ca inflatia de baza pe care ea o poate controla prin deciziile de politica monetara, adica CORE 2 ajustat, care se calculeaza prin scaderea din Indicele Preturilor de Consum (IPC) a prețurilor administrate, prețurilor volatile - legume, fructe, ouă, combustibili -, tutun și băuturi alcoolice.

Astfel, CORE2 a scazut in mai la 2,95%, de la 3,09% in aprilie, comparativ cu inflatia IPC de 5,4%, care la randul ei a atins varful in mai si a stagnata la acelasi nivel in iunie, urmand coborarea spre 3% in a doua parte a anului.

Cum inflatia este elementul principal in functie de care BNR creste sau scade dobanda, atunci normal ar fi ca BNR sa nu mai creasca dobanda in sedinta de luni, 6 august 2018, avand in vedere ca inflatia de baza este in scadere, iar inflatia IPC a atins varful si urmeaza si ea sa scada.

Majoritatea analistilor cred ca BNR va majora dobanda...

Cu toate acestea, majoritatea analistilor chestionati de Bloomberg se pronunta pentru o crestere a dobanzii BNR cu un sfert, de punct, opinie impartasita si de economistul sef al BCR, Horia Braun.

Acesta aduce ca argumente:

- mentinerrea presiunilor inflationiste datorita cresterii anuale a salariilor cu 14% in mai, intr-un context de lipsa a fortei de munca;

- politica fiscala nu da semne de intarire, ci de continuare a modelului de stimulare a consumului prin cresteri de salarii;

- o crestere a dobanzii BNR nu ar avea un efect direct pe piata dobanzilor, dat fiind ca ROBOR este la nivelul ratei Lombard; (Acest argument schioapata, pentru ca, dupa cum am explicat mai sus, politica BNR este de a mentine mai sus dobanzile pietei interbancare, astfel ca daca dobanda de referinta creste, este posibil sa creasca imediat si ROBOR-ul).

- anticipatiile privind cresterea inflatiei sunt in crestere, conform sondajului de consum al Comisiei Europene si in contextul scumpirii pretului gazelor la noi. Putem adauga si efectele vremii nefavorabile care a afectat productia de cereale si de legume, precum si febra porcina.

La acestea se adauga tensiunile externe precum razboiul comercial, cresterea aversiunii la risc a investitorilor straini si tendinta de crestere a dobanzilor, ultimele decizii in acest sens fiind ale bancilor centrale ale Cehiei si Angliei. Bancile centrale din Polonia si Ungaria au mentinut dobanzile, luna trecuta, precum si Fed-ul american, saptamana trecuta.

Banca centrala a Cehiei a operat a treia majorare de dobanda din acest an, la 1,25%, in conditiile in care inflatia a crescut la 2,6% in iunie, pe fondul deprecierii monedei nationale, coroana. Asadar, ecartul dintre dobanda si inflatie s-a redus la 1,35 puncte, comparativ cu 2,9 puncte la noi.

...dar exista si argumente pentru mentinerea dobanzii BNR

ROBOR-ul din Cehia (PRIBOR) la 3 luni este 1,24%, deci aproape identic cu dobanda de referinta, pe cand la noi este cu un punct mai mare, din cauza politicii BNR de a avea prin ROBOR o politica monetara mult mai restrictiva decat arata dobanda de referinta.

Acesta este primul argument al economistilor ING, Ciprian Dascalu si Valentin Tataru, in favoarea mentinerii dobanzii BNR la 2,5%.

Ei considera ca BNR va prefera sa continue aceasta politica, fiind mai flexibila daca ritmul de crestere economica va scadea prea mult, in contextul semnalelor de reducere a ritmului de crestere a PIB-ului si in Europa.

Al doilea argument este reducerea usoara a inflatiei de baza CORE3 cu 0,2 puncte in ultimele luni, la 2,9% in iunie, in minuta ultimei sedinte BNR mentionandus-se o posibila reduce a cererii agregate.

Economistii ING mentioneaza si o posibila rectificare bugetara, care ar putea afecta prognozele si ar creste riscul politicii fiscale.

Economistii celor doua banci au ratat poate cel mai important eveniment macro, privind cresterea puternica a deficitului bugetar, care a determinat patronatele sa faca un apel la Guvern pentru a-l tine in frau.

Cresterea deficitului bugetar inseamna devalorizarea leului, care inseamna inflatie mai mare. De aceea BNR lupta cu inflatia pe doua fronturi: nu lasa cursul sa creasca prea mult, pentru a nu fi nevoita sa majoreze prea mult dobanda.

Un alt element important ignorat de analisti este efectul negativ al ROBOR asupa creditelor in lei cu dobanda variabila, printre care sunt si cele Prima Casa. 

Deja BNR a considerat ca reprezinta un risc sistemic ridicat cresterea ROBOR din ultimele luni, asa incat va fi nevoita sa majoreze dobanda cat mai putin cu putinta, mai ales ca deja ROBOR-ul a crescut destul de mult, de la 0,8% la 3,5%.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



BRD a fost amendata de ANPC pentru reclama inselatoare la credite

BRD a fost amendata cu 15.000 de lei de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) pentru ca si-a facut reclama inselatoare la credite, prin prezentarea unor avantaje ale respectivului imprumut, precum asigurarea, care de fapt este inclusa in costul acestuia, asa-zisul avantaj detalii

ING Bank isi face reclama inselatoare la cardul fara comisioane la orice bancomat (actualizat cu opinia ING)

ING Bank isi face reclama inselatoare la cardul cu “zero comisioane la orice ATM din lume daca vii cu salariul la ING”. Pentru ca banca nu spune ca nu e suficient sa-ti incasezi lunar salariul pe cardul ING, pentru a putea retrage bani fara comisioane de pe card, fiind detalii

BNR impune scaderea gradului de indatorare la credite de la 47% la 40%, o masura mai dura decat recomandarea FMI, dar un exemplu de calcul arata ca nu vor fi schimbari majore

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a decis sa reduca la 40% gradul maxim de indatorare (ponderea ratei din salariu) la creditele in lei si 20% la cele in valuta, de la 47% cat este in prezent la creditele ipotecare si 45% la cele de consum, pentru a preveni supraindatorarea populatiei, o masura detalii

Bancpost dispare din 31 decembrie 2018, cand va fi preluata de Banca Transilvania: ce se va intampla cu clientii, angajatii si unitatile bancii

Banca Transilvania (BT) va prelua, de la inceputul anului viitor, clientii, angajatii si unitatile Bancpost, dupa finalizarea, la finalul acestui an, a fuziunii prin absorbtie a acestei banci, astfel ca ultima zi lucratoare la Bancpost va fi 28 decembrie 2018. BT a anuntat ca in perioada detalii

Ultimele Comentarii