BANCI | Stirea Zilei

Bancile romanesti au marje de dobanda pentru creditarea firmelor duble fata de cele din Cehia, Slovacia si Ungaria

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-12-14 22:29

Marjele de dobanda practicate de bancile romanesti pentru finantarile acordate companiilor sunt duble comparativ cu cele ale bancilor din Cehia, Slovacia si Ungaria, arata statisticile Bancii Centrale Europene (BCE), ceea ce impiedica cresterea creditarii afacerilor, vazuta de Banca Nationala a Romaniei (BNR) ca solutie pentru mentinerea unui ritm ridicat al PIB-ului, dupa epuizarea masurilor fiscale de stimulare a consumului.

Conform statisticilor BCE (vezi foto), marja medie de dobanda din ultimii trei ani practicata de bancile romanesti pentru creditarea companiilor este de peste 3%, a treia ca marime din Europa, dupa Grecia, cu aproape 4% si Bulgaria, cu peste 4%.

Marja de dobanda a sectorului bancar din Polonia este sub 2%, iar in cazul bancilor din Cehia, Slovacia si Ungaria scade la 1,5%.

Marja de dobanda reprezinta diferenta dintre dobanda aplicata de banci pentru credite si cea platita pentru depozite, asadar este un indicator pentru castigul obtinut de o banca din intermedierea financiara.

Daca ne uitam la statisticile publicate de BNR in luna octombrie, dobanda medie pentru creditele noi in lei acordate firmelor a fost 4,56%, in crestere de la 3,91% in septembrie. In acelasi timp, dobanda la depozitele noi a fost 1,12%, fata de 0,52% luna precedenta, ceea ce inseamna ca marja de dobanda a fost de 3,44%, in usoara crestere fata de luna septembrie, cand era 3,39%.

Statisticile publicate de Banca Nationala a Poloniei (NBP) arata ca imprumuturile noi in zloti acordate de bancile poloneze firmelor au avut in octombrie o dobanda medie de 3,7%, asadar cu 0,86 puncte mai mica decat cea din Romania, in timp ce dobanda la depozite era 1,3%, mai mare cu 0,18 puncte fata de cea din Romania. Marja de dobanda a bancilor poloneze a fost asadar 2,4%, cu un punct sub cea a bancilor romanesti.

Din aceasta comparatie rezulta ca diferenta de marja dintre dobanzile din Romania si cele din Polonia este data de nivelul dobanzii la credite, mai mare cu aproape un punct la noi.

Trebuie precizat ca o comparatie a marjelor de dobanda practicate de bancile din diverse tari este mai relevanta decat dobanda la credite intrucat aceasta din urma se stabileste in functie de dobanda pietei specifica fiecari tari: in unele tari mai mare, in altele mai mica, fiind determinata de mai multi factori, precum dobanda de referinta a bancii centrale si de nivelul concurentei de pe piata bancara.

Pe de alta parte, marja de dobanda practicata de banci, cunoscuta si ca marja de profit, reflecta si riscul de creditare de pe piata bancara. Cu cat riscul este mai mare, cu atat si marja este mai ridicata, pentru ca bancile vor sa-si recupereze din profit pierderile suferite in urma neplatii creditelor acordate clientilor.

Iar rata de neperformanta a finantarilor acordate de banci IMM-urilor a fost foarte ridicata in Romania, din cauza crizei. Si mai ridicata a fost in Grecia, insa, unde criza a fost mai mare. Astfel se explica si marja de profit mare practicata de bancile grecesti.

Cu toate acestea, legatura dintre marja ridicata si neperformanta mare nu este o regula in toate tarile. In Cipru, o alta tara lovita puternic de criza, marja de dobanda este cu un punct mai mica decat in Romania, iar in Italia, unde rata creditelor neperformante este mai mare decat la noi, marja de dobanda a bancilor pentru creditarea firmelor este cea mai mica din Europa, sub 1%.

Pe de alta parte, bancile din Romania sunt cele mai profitabile din Europa, conform datelor Autoritatii Bancare Europene (EBA), ceea ce inseamna ca este loc pentru reducerea marjelor de dobanda.

Creditarea firmelor ar putea sustine in continuare avansul economiei

In ultimul raport asupra stabilitatii financiare, BNR subliniaza ca exista un potential ridicat de creditare a firmelor, care daca va fi exploatat va sustine mentinerea ritmului ridicat de crestere economica, odata cu epuizarea stimulilor fiscali care au determinat majorarea consumului si implicit a creditarii persoanelor fizice.

BNR: “Creșterea economică peste potențial, cu accente pe consum, nu se bazează pe creditare. În fapt, decalajul dintre ciclul financiar și cel economic, în sensul unui ritm de creștere a creditului pentru companii mult sub ritmul de creștere a economiei în ansamblu, prezintă șansa unei reluări pe baze sănătoase a creditării către companii și, odată cu aceasta, șansa de creștere a PIB potențial. Astfel, PIB efectiv ar crește și el în proporții mai echilibrate, pe baza creșterii investițiilor cu finanțare bancară.

Înclinația băncilor autohtone se menține în continuare într‑o măsură importantă spre finanțarea sectorului populației și a celui guvernamental, în pofida existenței unui potențial sustenabil de creditare la nivelul companiilor nefinanciare.

O explicație a preferinței mai reduse a băncilor față de sectorul IMM constă în gradul mai lax al disciplinei la plată a acestora, reflectat și în gradul de îndatorare mai mare și capitalizarea mai redusă în acest caz. Existența unui număr important de firme cu un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de cadrul normativ arată lipsa unui mecanism eficient de aplicare a prevederilor legale.

Îmbunătățirea sănătății financiare a firmelor poate avea drept rezultat și o direcționare mai mare a resurselor băncilor către finanțarea economiei reale.

Nu în ultimul rând, companiile autohtone se împrumută semnificativ, fie direct de la bănci din străinătate, fie de la firmele‑mamă, în detrimentul accesării finanțării de la băncile autohtone, ceea ce generează deja provocări legate în special de gradul foarte redus de intermediere financiară.

Pe de altă parte, creșterea intermedierii financiare, în special prin acordarea de credite noi pentru firme, poate crea premisele continuării creșterii economice cu ritmuri înalte, după epuizarea spațiului fiscal pentru stimularea cererii.”

Orientarea creditarii spre companii, premisa pentru o dezvoltare economica sustenabila

Extrase din raportul asupra stabilitatii financiare a BNR, din decembrie 2017:

“Creșterea activității de creditare, în special a băncilor autohtone, orientată cu precădere către companii pentru realizarea de investiții, ar putea crea valoare adăugată mai mare și reprezintă o premisă pentru o dezvoltare economică sustenabilă.

În prezent, firmele apelează modest la băncile autohtone pentru finanțarea activității, în favoarea contractării de credite de la instituții financiare nerezidente sau de tip mamă‑fiică din străinătate. În măsura în care o parte din datoria externă a companiilor nefinanciare generată în aceste moduri s‑ar fi convertit în datorie internă sub forma creditelor acordate de băncile autohtone, s‑ar ameliora din provocările generate de gradul scăzut de intermediere financiară din România.

Valoarea stocului de împrumuturi externe accesate de către companiile nefinanciare reprezintă circa 60 la sută din soldul creditelor acordate companiilor de către băncile din România (în luna septembrie 2016).

Două segmente importante care ar putea constitui un portofoliu de clienți premium foarte valoros pentru băncile autohtone sunt reprezentate de corporații și întreprinderile mijlocii.

Datoria externă financiară a corporațiilor totalizează 4 miliarde euro, în timp ce în cazul întreprinderilor mijlocii aceasta este de 1,1 miliarde euro, cele două categorii de companii deținând un volum de datorie externă echivalent cu circa 22 la sută din soldul creditului acordat firmelor de către băncile rezidente. Restul de datorie externă este contractat într‑o proporție majoritară de microîntreprinderi și IMM atipice (35,5 la sută din stocul de credit bancar), din care o pondere semnificativă este accesată de companii care activează în sectorul imobiliar (aproximativ 70 la sută).

Creditarea firmelor a crescut cu 1,8%, iar a populatiei cu 8,2%

La nivel sectorial, s‑a menținut evoluția divergentă a îndatorării semnalată și în Raportul anterior. Astfel, îndatorarea totală a companiilor nefinanciare s‑a diminuat cu 6,9 la sută în anul 2016, în timp ce la nivelul populației dinamica a fost pozitivă (+2,3 la sută).

Evoluțiile creditării sunt însă mult mai ample, la nivelul stocului de credit intervenind și măsurile de reducere a expunerilor neperformante aplicate de către bănci. Astfel, rata de creștere a creditului acordat de către bănci, după corectarea acestor ajustări bilanțiere, a fost de 1,8 la sută în cazul companiilor nefinanciare și de 8,2 la sută în cazul populației.

Continuarea acestei tendințe de creștere rapidă a creditării sectorului populației, cumulată cu o majorare a gradului individual de îndatorare, în condițiile unor rate de dobândă situate la minim istoric, poate conduce la o amplificare a vulnerabilităților în sectorul bancar, cu efecte negative importante pe termen mediu asupra stabilității financiare și creșterii economice.

Cerere scazuta de credite din partea firmelor

Bancherii dau vina pentru volumul scazut de credite acordate firmelor pe cererea scazuta din partea antreprenorilor, precum si pe faptul ca multe firme nu sunt bancabile, neavand suficient capital, scuze cu care si BNR este de acord.

BNR: “Cererea de împrumuturi bancare din partea firmelor continuă să se mențină la un nivel redus. De altfel, creditarea de acest tip este una din sursele de finanțare puțin utilizate de către companiile nefinanciare.

Conform Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România și capacitatea acestora de a face față unor condiții financiare nefavorabile17 (decembrie 2016) intenția majorității companiilor pentru perioada următoare este de a reduce gradul de îndatorare (59 la sută dintre firme au declarat că nu ar lua un credit în lei și 65 la sută nu ar accesa un credit în euro, indiferent de nivelul ratelor de dobândă).

În plus, accesul la finanțare este perceput ca o problemă presantă pentru un număr relativ redus de firme (16 la sută).

Într‑un clasament al dificultăților majore întâmpinate de companii în accesarea finanțării de la bănci și/sau IFN, pe primele locuri se situează nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, cerințele privind valoarea sau tipul garanției și birocrația.

Aceste probleme sunt resimțite mai acut în cazul IMM, în rândul cărora se remarcă și o dificultate mai mare în a accesa în totalitate sumele cerute de la bănci (doar 14 la sută din IMM au aplicat pentru credite și au primit integral sumele solicitate în perioada aprilie‑septembrie 2016, față de 41 la sută în cazul corporațiilor). Numărul IMM care au în derulare un credit de la o instituție financiară autohtonă se menține modest (15,4 la sută din IMM active în luna decembrie 2016).

55% dintre creditele noi sunt acordate populatiei

Înclinația băncilor autohtone se menține în continuare într‑o măsură importantă spre creditarea sectorului populației, în pofida existenței unui potențial sustenabil de creditare la nivelul companiilor nefinanciare.

În anul 2016, finanțările nou-acordate de către băncile autohtone s‑au ridicat la aproximativ 38 miliarde lei, reprezentând 17,6 la sută din stocul total de împrumuturi de la finalul anului 2016. Acestea s‑au îndreptat într‑o proporție majoritară către sectorul populației.

Astfel, pe parcursul anului 2016, aproximativ 55 la sută din împrumuturile nou acordate sectorului privat nefinanciar au fost alocate gospodăriilor populației (circa o treime dintre ele fiind credite de tip „Prima casă”), valoarea acestora majorându‑se cu 20 la sută comparativ cu anul 2015, în timp ce finanțările destinate companiilor nefinanciare s‑au menținut pe un trend descrescător (‑5 la sută față de anul anterior).

În plus, creditul nou-acordat firmelor reprezintă mai puțin de jumătate din creditul nou-acordat în perioada de vârf a ciclului de credit anterior, în timp ce în cazul creditării populației acesta reprezintă circa 60 la sută. Mai mult, creditul nou cu destinație imobiliară a depășit volumul creditului nou-acordat în perioada de vârf a ciclului de credit anterior.

30% din creditele pentru firme sunt pe periode de maxim 1 an

Spre deosebire de sectorul populației, evoluțiile la nivelul creditării companiilor nefinanciare au anumite caracteristici care fac ca fluxul nou de credit acordat acestui segment să aibă un aport mai redus la dezvoltarea sectorului.

În primul rând, creditul acordat firmelor are o rată de înlocuire ridicată. Aproximativ 30 la sută din volumul de credit nou sunt cu o maturitate mai mică de 1 an, din acest calcul fiind excluse creditele de trezorerie.

În plus, volumul împrumuturilor ajunse la maturitate în anul 2016 a fost unul important, de 8,4 miliarde lei, reprezentând 52 la sută din fluxul nou de credit acordat în același an.

În al doilea rând, rata de revenire a debitorilor în piața creditului este una foarte mare. Astfel, doar o treime dintre firmele care au contractat un credit nou în anul 2016 sunt companii care au accesat pentru prima dată un credit.

În cazul sectorului companiilor nefinanciare, evoluțiile creditului nou au fost contrabalansate într‑o mai mare măsură de ajustările survenite asupra stocului de credite ca urmare a măsurilor băncilor de rezolvare a expunerilor neperformante.

Astfel, volumul operațiunilor de cesiuni nete de credite în anul 2016 a fost de 6,5 miliarde lei, în timp ce creditele scoase în afara bilanțului au totalizat 0,6 miliarde lei. Pentru comparație, ajustările de acest tip aferente creditării acordate populației a fost de doar 3,3 miliarde lei, din care 1,95 miliarde lei reprezentând cesiuni nete.

Stocul de credite pentru IMM-uri a scazut cu 12,8%

Analiza în structură a creditului nou‑acordat companiilor nefinanciare arată o orientare mai pronunțată către segmentul corporațiilor. Fluxurile de împrumuturi noi accesate de firmele mari în anul 2016 au crescut cu 10,4 la sută, în timp ce în cazul IMM s‑a înregistrat o diminuare de 12,8 la sută.

Cu toate acestea, IMM continuă să atragă o pondere semnificativă a creditelor noi (64 la sută în total credit nou).

O explicație a preferinței mai reduse a băncilor față de sectorul IMM constă în gradul mai lax al disciplinei la plată a acestora, reflectat și în gradul de îndatorare mai mare și capitalizarea mai redusă în acest caz.

Analiza la nivel microeconomic arată o puternică asimetrie a gradului de îndatorare, IMM putând fi grupate în două categorii distincte: (i) companii care nu apelează la împrumuturi (respectiv cu un indicator datorii/capital subunitar), aici încadrându‑se o treime dintre IMM (181 mii de IMM în anul 2015, respectiv 56 mii din cele 174 mii de IMM care au depus bilanțul la Ministerul Finanțelor Publice la jumătatea anului 201618) și (ii) companii cu valori ale raportului datorii pe capital cu mult peste pragul critic de 2, majoritatea fiind microîntreprinderi.

Această evoluție a gradului de îndatorare se datorează apelării IMM la datorii față de terți ca surse de finanțare a activității. Situația este cu atât mai presantă cu cât la sfârșitul anului 2015 peste 44 la sută din IMM aveau un nivel negativ al capitalurilor proprii, ceea ce impune măsuri imediate potrivit reglementărilor în vigoare.

O creștere a contribuției acționarilor prin recapitalizarea companiilor care înregistrează un grad ridicat de îndatorare ar contribui la o structură mai echilibrată a surselor de finanțare în cazul acestor firme, cu efecte pozitive asupra disciplinei la plată în economie.

Potențialul de creditare al companiilor este important

Potențialul de creditare al sectorului IMM este unul important. Dacă evaluăm rezultatele financiare de‑a lungul ultimului ciclu economic putem identifica un număr de 12 200 de întreprinderi mici și mijlocii care pot fi considerate companii performante din punct de vedere economic, respectiv se mențin printre cele mai bune firme din economie în cel puțin 7 ani din ultimii 9 ani.

Dintre acestea, peste 6 600 de IMM au un nivel al raportului dintre datorii și capitaluri subunitar și pot susține un volum de creditare20 semnificativ (36,3 miliarde lei, în luna decembrie 2015). În funcție de sectorul de activitate, acest potențial de creditare provine din ramuri precum industrie (27,8 la sută), comerț (25,5 la sută) sau servicii și utilități (20,4 la sută).

Companiile din sectoarele construcții, agricultură, respectiv imobiliar sunt caracterizate de o capacitate mai redusă de atragere a unor noi împrumuturi.

Cu toate acestea, o pondere semnificativă din fluxurile noi de credite acordate de bănci întreprinderilor mici și mijlocii s‑au îndreptat către sectoarele construcții și imobiliar (36 la sută din volumul creditului nou‑acordat IMM de 11,2 miliarde lei în anul 2016).

De altfel, la nivelul IMM din sectorul imobiliar, băncile au acordat în anul 2016 credite peste valoarea potențială. Alte sectoare care au beneficiat de fluxuri importante de credite au fost serviciile și utilitățile (22,2 la sută) și industria (15,7 la sută).

Relația dintre firme și creditori (din sectorul bancar sau din piața de capital) trebuie să se îmbunătățească, ritmul redus al creditării sectorului fiind determinat atât de factori de natura ofertei, cât și de cei de natura cererii.

În ceea ce privește oferta, sunt necesare măsuri la nivelul sectorului bancar, inclusiv prin creșterea gradului de pregătire profesională a personalului implicat în acordarea finanțării și în gestiunea riscului, precum și prin revizuirea condițiilor de acordare a creditelor.

În schimb, firmele trebuie să se orienteze mai mult către o gestionare mai bună a finanțării firmei, în special prin evitarea supraîndatorării, utilizarea corespunzătoare a capitalului de lucru (respectiv implicarea altor surse de finanțare pentru efectuarea investițiilor), selectarea și dimensionarea proiectelor de investiții și gestionarea adecvată a lichidității firmei.

Creditarea companiilor și a populației de către IFN rezidente

Creditarea acordată de către sectorul IFN continuă să rămână la dimensiuni relativ reduse, dar are un potențial important de creștere (detalii în Secțiunea 3.3). Astfel, valoarea împrumuturilor accesate de către companii și populație de la IFN a fost de 24,4 miliarde lei în anul 2016, cunoscând un avans important (13 la sută) comparativ cu anul precedent.

Finanțarea acordată firmelor de către IFN a crescut într‑un ritm mai rapid comparativ cu împrumuturile acordate populației (14 la sută comparativ cu 11 la sută în perioada decembrie 2015 – decembrie 2016). De altfel, creditele contractate de companiile nefinanciare dețin ponderea majoritară în portofoliul IFN (aproximativ 75 la sută).

Portofoliul de credite corporatist este denominat în proporție de 85 la sută în euro, situație ce reclamă o atenție sporită, în special în contextul în care majoritatea creditului este direcționată către debitori neacoperiți la riscul valutar.

Finanțarea acordată de IFN companiilor este concentrată la nivelul microîntreprinderilor (32 la sută din creditele aferente firmelor) și întreprinderilor mici (29 la sută), în timp ce, după sector, cea mai mare parte a creditării este acordată firmelor din servicii (37 la sută) și comerț (20 la sută).

Principalele categorii de împrumuturi pentru companii acordate de IFN sunt de tip leasing financiar (71 la sută în decembrie 2016). Calitatea portofoliului IFN s‑a ameliorat în perioada 2015‑2016, rata creditelor neperformante reducându‑se de la 14,1 la sută la 10 la sută în cazul companiilor, respectiv de la 7 la sută la 5,6 la sută în cazul populației.

În profil sectorial, dintre domeniile de activitate față de care IFN autohtone au expuneri importante, sectorul comerț se remarcă printr‑o rată de neperformanță mai ridicată (13,5 la sută în luna decembrie 2016, față de 5,9 la sută în cazul serviciilor, respectiv 5,4 la sută în agricultură). Microîntreprinderile au un rol important în determinarea calității portofoliului IFN, acestea deținând credite neperformante de 1,1 miliarde lei (respectiv 67 la sută din totalul creditelor neperformante), rata de neperformanță în acest caz fiind de 20,9 la sută.

Firmele se imprumuta mai mult de la banci straine

Analiza pasivului bilanțier al companiilor nefinanciare arată că acestea apelează într‑o măsură redusă la creditarea de la instituțiile financiare autohtone (bănci și IFN), aceste surse de finanțare reprezentând 9 la sută din totalul bilanțier al firmelor. Din 608,2 mii de companii nefinanciare active (care au depus bilanțul la MFP în anul 2015), un număr de 68,1 mii de firme au un credit bancar la sfârșitul anului 2016 – respectiv 11,2 la sută, din care 8 la sută doar de la bănci și 3,2 la sută atât la bănci, cât și la IFN.

Pe de altă parte, creditele contractate de la instituții financiare nerezidente reprezintă 11 la sută din pasiv, companiile finanțându‑se preponderent prin datorii față de partenerii comerciali (19 la sută din bilanț), precum și prin datorii față de entitățile afiliate și acționari (9 la sută). Datele la nivel agregat maschează o eterogenitate importantă la nivel microeconomic, multe IMM fiind supraîndatorate.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Bancile romanesti au cele mai mari dobanzi si profituri din Europa

Bancile romanesti au cele mai mari marje de dobanda (diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite) dintre tarile europene, ceea ce le permite sa fie cele mai profitabile din Europa, conform datelor dezvaluite de Autoritatea Bancara Europeana (EBA). EBA a publicat Raportul de detalii

Libra Bank, amendata de ANSPDCP pentru raportarea ilegala a clientilor la Biroul de Credit

Libra Internet Bank a fost amendata de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru ca a raportat mai multi clienti la Biroul de Credit, cu incalcarea legii. Mai exact, banca si-a raportat clientii inainte ca acestia sa aiba restante detalii

Consiliul Concurentei dezvaluie cum s-au intalnit clandestin firmele de asigurari pentru a majora pretul asigurarilor auto RCA

Firmele de asigurari s-au intalnit clandestin, in sedinte secrete si la sediul asociatiei de profil, UNSAR, pentru a se intelege cum sa majoreze pretul asigurarilor obligatorii auto RCA, dezvaluie Consiliul Concurentei, care le-a aplicat amenzi record de 53 milioane euro pentru practici detalii

ROBOR-ul si dobanzile la credite nu vor mai creste in 2019, dupa ce inflatia a scazut in tinta BNR

Dobanzile la creditele in lei si indicele acestora, ROBOR, nu vor mai creste in 2019, dupa ce inflatia a scazut sub 3,5%, in intervalul superior de variatie a tintei Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, astfel ca nici banca centrala s-ar putea sa nu mai detalii

Ultimele Comentarii