Bancile din Grecia sunt din nou la un pas sa se inchida; ce s-ar putea intampla in acest caz cu bancile grecesti din Romania

Autor: Bancherul.ro
2015-06-20 11:59

In urma cu patru luni, bancile din Grecia au fost la un pas sa se inchida, daca guvernul grec nu ajungea, in 21 februarie 2015, la o intelegere cu troika (FMI, CE si BCE) pentru prelungirea termenului de rambursare a datoriilor pana la sfarsitul acestei luni, cand grecii trebuie sa achite o transa de 1,6 miliarde de euro catre FMI, din totalul finantarilor primite pana acum, de 240 miliarde euro, altfel intra in faliment.

Situatia se repeta acum, cu 10 zile inainte de termenul limita pentru achitarea datoriilor si inaintea summit-ului de urgenta de luni, de la Bruxelles, in vederea gasirii unei solutii pentru evitarea falimentului Greciei, bancile fiind amenintate din nou cu inchiderea, in cazul unui esec al negocierilor.

Deocamdata, ele sunt tinute in viata cu lichiditati de urgenta de la Banca Centrala Europeana (BCE), de la care au primit ieri noi fonduri in valoare de 1,8 miliarde de euro, prin facilitatea de lichiditate de urgenta (ELA), care sa acopere retragerile de bani de la ghisee si ATM-uri pana luni noaptea, dupa incheierea summit-ului.

Grecii au retras din banci in aceasta saptamana 4,2 miliarde de euro, dintre care 1,2 miliarde euro intr-o singura zi, vineri, odata cu intensificarea crizei.

Oficialii Bancii Greciei au declarat ca BCE va oferi bancilor grecesti noi fonduri si dupa summit-ul de urgenta de la Bruxelles de luni, in conditiile in care se prefigureaza posibilitatea instituirii unor masuri pentru controlul capitalurilor din bancile grecesti, daca situatia se inrautateste, asa cum s-a intamplat in 2013, in cazul crizei bancare din Cipru.

Ce s-ar putea intampla cu bancile din Romania cu capital grecesc: primul pericol este controlul capitalurilor

Sa vedem insa ce s-ar putea intampla cu cele patru banci grecesti din Romania, respectiv Alpha Bank, Bancpost (detinuta de Eurobank EFG), Piraeus Bank si Banca Romaneasca (detinuta de NBG - National Bank of Greece), care impreuna au o cota de piata de 13% din activele sistemului bancar romanesc, in cazul in care situatia din Grecia se inrautateste iar bancile chiar vor trebui sa se inchida, desi multi considera ca e putin probabil.

Primul pericol ar fi cel al blocarii iesirii capitalurilor din Grecia, asadar implicit intreruperea liniilor de finantare ale bancilor-mama pentru subsidiarele din Romania.

Daca Grecia ar institui un control al capitalurilor, atunci bancile-mama ar putea retrage depozitele detinute la cele patru subsidiare din Romania, iar acestea, la randul lor, nu si-ar mai putea retrage depozitele pe care le au la bancile-mama.

Bancile-mama din Grecia detin in subsidiarele din Romania depozite in valoare de 15 miliarde de lei, in timp ce subsidiarele romanesti au depozite in bancile-mama de mai putin de 1 miliard de lei, conform unei analize realizata de Bancherul.ro.

Aproape jumatate din depozitele de 15 miliarde de lei sunt detinute de Alpha Bank, respectiv 7 miliarde de lei (1,6 miliarde euro) sub forma de depozite de la banca-mama din Grecia, la termen de peste 1 an, la care se adauga un imprumut subordonat de 150 milioane euro. Depozitele Alpha Bank de la banca-mama sunt aproape la acelasi nivel cu cele atrase de la clientii din Romania, respectiv 1,7 miliarde euro.

Pentru prevenirea unei astfel de situatii, BNR a cerut in februarie bancilor grecesti din Romania sa incheie acorduri de compensare a datoriilor cu bancile-mama din Grecia, dupa cum a declarat Nicolae Cinteza, seful supravegherii bancilor din BNR. 

Problema este ca un astfel de acord de compensare nu rezolva problema, in conditiile in care depozitele detinute de bancile-mama la subsidiarele romanesti, de 15 miliare de lei, sunt mult mai ridicate decat cele sub 1 miliard de lei detinute de subsidiarele romanesti la bancile-mama. 

Al doilea pericol: vor putea face fata bancile grecesti din Romania unui eventual atac al deponentilor?

Al doilea pericol ar putea aparea in cazul in care situatia din Grecia se inrautateste, bancile se inchid iar romanii incep si ei sa-si retraga banii din depozitele bancilor grecesti de la noi.

Ce se va intampla intr-un astfel de caz?

Cinteza spune a BNR va putea mentine situatia sub control, intrucat subsidiarele bancilor grecesti au statut de persoana juridica romana, asadar sunt sub controlul sau, fiind solvabile si cu lichiditate ridicata, astfel ca daca, va fi cazul, vor putea obtine linii de finantare de urgenta de la BNR.

Bancile centrale pot oferi finantare de urgenta bancilor confruntate cu o criza de lichiditate doar daca acestea sunt solvabile, astfel incat imprumul de urgenta sa poata fi ulterior recuperat.

Cinteza ne-a asigurat ca romanii care sunt clientii bancilor grecesti nu ar trebui sa se ingrijoreze, din doua motive:

1. In primul rand, bancile grecesti din Romania au statut de persoana juridica romana (subsidiare), fiind sub supravegherea si controlul BNR, spre deosebire de cazul Bank of Cyprus din 2013, care avea statut de sucursala (branch) a bancii-mama din Cipru, asupra careia BNR nu avea nicio putere.

Cu alte cuvinte, daca grecii ar vrea sa inchida peste noapte vreo sucursala din Romania si sa confiste depozitele romanilor, cum au incercat cipriotii, nu ar putea face acest lucru, intrucat BNR este cea care decide soarta unei banci cu statut de persoana juridica romana, chiar daca are capital majoritar strain.

2. In al doilea rand, ne asigura seful supravegherii din BNR, bancile grecesti din Romania sunt bine capitalizate si dispun si de suficiente resurse de la bancile-mama ce ar putea fi convertite in capital, in caz de nevoie. De asemenea, ele detin volume ridicate de titluri de stat pe care le pot vinde rapid pentru a face fata unor retrageri mari de depozite. Iar in ultima instanta, BNR le poate acorda finantare de urgenta, intrucat au active de calitate.

"Bancile grecesti au titluri de stat care le-ar permite sa faca lejer fata unor retrageri masive de depozite, iar nivelul solvabilitatii, deci calitatea activelor bancilor, e atat de buna incat sunt convins ca BNR ar accepta sa actioneze si ca imprumutator de ultima instanta, asa cum s-a facut in 2008 pentru acel gap de lichiditate la Banca Transilvania", a adaugat Cinteza (vezi aici detalii)

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1806

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)