BANCI | Stirea Zilei

Bancherii spun ca ar da mai multe credite IMM-urilor, dar nu gasesc suficienti clienti. Adica suficienti clienti mari si fara riscuri

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-05-17 00:44

Bancherii spun ca duc in prezent o batalie competitionala pentru creditarea IMM-urilor si sunt dispusi sa finanteze mai multi antreprenori, avand in vedere ca doar 20% dintre firmele romanesti apeleaza la un credit bancar.

Problema este ca majoritatea companiilor fie sunt calificate nebancabile, intrucat sunt prea riscante pentru banci, fie prefera sa se sustina din resursele actionarilor, aflandu-se astfel intr-un cerc vicios: neapeland la un credit bancar raman subcapitalizate si implicit fara sanse de dezvoltare.

In acelasi timp, bancile raman cu lichiditati neutilizate, fiind nevoite sa lupte, uneori, orbeste, pentru actualii clienti, putini la numar, sau sa se concentreze pe creditele de consum si imobiliare.

Cum iesim din cercul vicios? i-am intrebat pe bancherii din cadrul Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), in cadrul unei conferinte de presa in care asociatia si-a prezentat noua sigla si si-a reafirmat angajamentul de a contribui la cresterea bunastarii tarii.

“Daca exista o batalie intre banci in sistemul bancar, ea se da pe IMM-uri”, a spus Radu Ghetea, presedintele CEC Bank si presedintele de onoare al ARB.

“Creditarea IMM-urilor este un obiectiv principal al majoritatii bancilor. La CEC Bank, in misiunea bancii scrie ca avem o prioritate in creditarea IMM-urilor. Din totalul creditelor noastre, o pondere de 40% - 50% sunt finantari adresate IMM-urilor. Variatia este asa de mare pentru ca foarte multe dintre IMM-uri, ma refer in special la cele din agricultura si din industria alimentara, au activitate sezoniera si ciclul de productie scurt. Daca faci o comparatie intre ce a fost la inceputul anului si finalul acestuia, pare ca nu s-a intamplat aproape nimic (creditele luate la inceputul anului se ramburseaza pana la finalul anului n.r.). Daca analizezi insa rulajele (volumele de noi credite acordate n.r.) vezi ca sunt foarte multe finantari in aceasta zona”, a spus seful CEC Bank.

“Sunt intr-adevar riscuri diferite, pe care trebuie sa le gestionam corespunzator, dar sunt printre cei care sustin ca daca exista o batalie in acest moment in sistemul bancar, ea se da pe taramul IMM-urilor. Daca ne uitam pe statisticile Bancii Nationale, sunt convins ca atat pe sold, dar mai ales pe utilizari, IMM-urile ocupa un loc destul de important, probabil cel mai consistent din punct de vedere al utilizarilor de credite, in comparatie cu unitatile administrativ-teritoriale, marile companii, si bineinteles populatia”, a adaugat Radu Ghetea.

Intr-adevar, statisticile BNR arata ca in primul trimestru din acest an bancile au acordat firmelor credite noi in lei in valoare de 6,575 miliarde lei, cu 35% (echivalentul a 1,719 miliarde lei) mai multe decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Comparativ, valoarea creditelor noi in lei acordate de banci populatiei s-a ridicat in primul trimestru la 6,460 miliarde lei, asadar putin sub nivelul celor pentru firme, dar sunt in scadere cu 2%, echivalentul a 131 milioane lei, fata de aceeasi perioada a anului precedent.

Declaratia lui Radu Ghetea privind batalia (competitia ridicata) dintre banci pentru creditarea IMM-urilor este confirmata si de dobanzile medii la creditele pentru firme, publicate de BNR.

Astfel, dobanda medie la creditele acordate de banci firmelor a coborat la un minim istoric, de 3,5%, in septembrie 2016, dupa care a inceput sa urce usor, pana la 4,03% in martie 2017, cel mai ridicat nivel din iunie 2016, cand dobanda era 4,16%.

Comparativ, la creditele de consum pentru populatie, dobanda (Dobanda Anuala Efectiva) era de 10,43% in martie, iar la creditele imobiliare de 4,13%.

Doar 20% dintre IMM-uri au credite. De ce?

Datele prezentate de reprezentantii ARB arata ca doar 10% din pasivul (datoriile) companiilor reprezinta credite de la banci si IFN-uri, iar 80% dintre IMM-uri nu au avut niciodata credite bancare, astfel ca sectorul IMM are potential pentru cresterea creditarii.

De ce nu profita atunci bancile mai mult de acest potential?

Exista doua mari probleme care-i fac pe bancheri sa se gandeasca de doua ori inainte de a imprumuta un intreprinzator.

Prima, care pare a-si pierde treptat din importanta, pe masura ce economia se dezvolta, este istoricul nefericit al creditelor acordate inainte de criza din 2008, foarte multe devenite neperformante.

In sectorul constructiilor, de exemplu, inca exista o rata de neperformanta de 30% din volumul total al imprumuturilor, care a scazut la 21,7 miliarde lei la finalul anului trecut.

La finalul lui 2014, rata creditelor neperformante la imprumuturile acordate de banci firmelor din toate sectoarele economiei ajunsese la 35% din totalul finantarilor, insa a scazut la 20% spre finalul anului trecut, dupa ce bancile si-au recunoscut cea mai mare parte din pierderi prin constituirea de provizioane si scoaterea neperformantelor in afara bilanturilor sau vanzarea catre firme de recuperare.

“Avem un nivel de neperformanta destul de mare pe acest segment al IMM-urilor. Ca atare, ai nevoie de o cerere bancabila. Iar cand incepi sa pui filtre, descoperi ca universul total al IMM-urilor pe care le poti finanta e relativ mic in Romania”, spune Sergiu Oprescu, presedintele ARB si seful Alpha Bank.

Filtrele la care sunt supuse IMM-urile de catre bancheri pentru a le selecta pentru finantare par insa prea multe.

Sergiu Oprescu: “Noi ne uitam la situatia de astazi, cand sunt 450.000 de IMM-uri, dintre care, daca punem un prim filtru, al celor cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro, ajungem la 110.000 de IMM-uri, apoi daca ne uitam care au avut profit, descoperim ca e un numar mai mic de 80.000 si daca ne uitam si cate dintre acestea nu au luat credite in ultima perioada, vom descoperi ca sunt vreo 40.000 si un pic. Ceea ce inseamna ca e o problema pe partea de destinatie, in sensul ca nu e o suma asa de mare pentru care fondurile disponibile in acest moment in sectorul bancar ar putea sa le adreseze. Din pacate este si o problema de cerere, asa cum am mai spus-o de mai multe ori, nu este o problema numai pe partea de oferta. Pe partea de oferta avem lichiditatea necesara, avem nevoia de creditare. Ar trebui sa vedem pe partea de cerere, care este reprezentata de numarul de societati, de filtrele pe care le punem, pentru ca nu poti sa creditezi orice societate”.

El se plange si ca in Romania sunt prea putine firme dintre care bancile sa poata face o selectie mai buna: “avem doar 22 de firme la mia de locuitori, comparativ cu media europeana de 45. In Bulgaria sunt 50 de societati la mia de locuitori. Deci avem inca o baza foarte scazuta. Ca sa putem creste creditarea avem nevoie si de cresterea acestei baze de clienti.”

Problema e ca nici IMM-urile nu mai vor credite

Situatia economiei si a firmelor s-a schimbat insa destul de mult fata de ce se intampla inainte de criza din 2008: toti am invatat ceva lectii din criza, antreprenorii insasi au devenit acum mult mai prudenti, unii trecand chiar la cealalta extrema. “Unii chiar se mandresc ca nu au credite”, spune Florin Danescu, directorul executiv al ARB, o consecinta a problemelor cauzate de criza, dupa perioda de euforie cand IMM-urile s-au supraindatorat si multe s-au lansat in investitii imobiliare nesabuite.

Un sondaj BNR arata ca 65% dintre firme nu vor credite, indiferent care este dobanda. Doar 17% dintre companii au apelat la un imprumut de la banci sau IFN-uri. (vezi aici detalii)

Fireste ca atunci cand sunt probleme, ambele parti se acuza reciproc: clientii ca au fost lasati balta la greu de banci, iar acestea ca au fost inselate de firmele care au vrut sa scape de datorii prin insolventa. Adevarul e undeva la mijloc, fireste. Cert este ca bancile au acordat firmelor miliarde de euro inainte de criza, iar ulterior au suferit pierderi de sute de milioane de euro, din cauza faptului ca nu au mai primit inapoi banii imprumutati.

Este fireasca, asadar, prudenta sporita a bancilor fata de creditarea IMM-urilor, mai exact pentru finantarea anumitor categorii de IMM-uri, si anume cele mai mici si cu riscuri mai mari, pentru ca pentru restul, dupa cum am vazut, bancile se bat.

Fapt recunoscut si de bancheri:

“E o discutie daca sistemul bancar, la nivel de risc, a internalizat mai repede toate riscurile identificate in perioda de criza si incepem sa punem intrebari pe acele riscuri, si pe partea cealalta clientul, care constientizeaza si el aceste riscuri si le abordeaza la randul lui. Dau un exemplu: cand iti finantezi firma prin credit de actionar, capitalul firmei este mic. Noi am sesizat ca in perioada de criza cei care intra dupa aia in insolventa pe perioada respectiva au la masa credala o pozitie de credit actionar, cu care iau o decizie la momentul respectiv. De aceea bancile le pot solicita sa-si capitalizeze creditul actionar. E o solicitare care apare din analizele facute de sistemul bancar in aceasta perioada”, spune Sergiu Oprescu.

Luminita Runcan, vicepresedintele ARB si director general adjunct la Banca Transilvania, admite ca s-ar putea sa existe un deficit de finantare pe un anumit segment al IMM-urilor:

“Ar trebui sa fim foarte atenti la aceasta categorie de IMM-uri, in care avem o plaja foarte mare de companii, de la cele foarte mici, cu cifra de afaceri de 50.000 de euro pe an, dar avem si companii cu cifra de afaceri de 10 milioane de lei pe an. Modul in care ele fac fata provocarilor economice este total diferit, apetitul lor la risc si guvernanta corporatista este diferit. De aceea e foarte delicat sa vorbim generic ca bancile nu ofera finantare. Nu, bancile ofera foarte multa finantare si va spunem din interiorul sistemului ca avem o competitie foarte acerba pe IMM-uri in acest moment. Intr-adevar, e foarte important de vazut pe care subsegment al acestui sector foarte mare exista un eventual deficit de finantare. S-ar putea sa aveti dreptate, dar ar trebui sa investigam un pic.”

Iar Codin Nastase, vicepresedintele Bancpost responsabil cu riscul precizeaza ca microintreprinderile apeleaza si la credite de consum obtinute de actionari:

“Eu ma ocup de risc si vad multe dosare de credit. La un IMM foarte mic, sa spunem cu cifra de afaceri de 50,000 de euro pe an, exista competitie intre produsele bancare pe care le oferim. In general al un IMM de acest gen, nevoia de capital circulant si de credite de investitii este de maxim 20-30.000 de euro, astfel ca necesarul de capital poate fi asigurat si din bani de la familie sau alte credite de consum, si va spun ca vad acest lucru destul de des. Deci IMM-urile mici mai au si cate un credit de consum luat de asociati sau chiar mai multe, exista asadar mai multe surse de finantare pentru microintreprinderi. Concurenta la finantarea microintreprinderilor este foarte mare si nu sunt numai bancile acolo. Numai de la cifra de afaceri de peste 100.000 de euro intervin bancile mai puternic, pentru ca celelalte surse alternative nu prea mai fac fata.”

In concluzie, desi Romania are mai putine IMM-uri decat tarile europene si chiar decat cele vecine, ingrijorator este faptul ca 80% dintre ele nu apeleaza sau nu pot sa obtina un credit pentru a-si dezvolta afacerea.

Dupa cum am vazut, bancherii dau vina fie pe istoricul nefericit al relatiei cu clientii, fie pe subcapitalizarea firmelor sau cultura antreprenoriala redusa, subliniind insa ca exista o competitie puternica pe IMM-urile bancabile.

Se pare ca solutii alternative, precum revigorarea unui program de garantare a creditelor pentru firmele mici si start-up-uri, care sa reduca din riscul perceput de banci, ar putea creste bazinul de microintreprinderi bancabile care sa poata obtina finantare pentru dezvoltarea afacerii.

Se face iar apel la garantiile de stat

ARB vorbeste despre “crearea unui produs de garantare a IMM-urilor cu garantie de stat si la costuri competitive”.

Fondul National pentru Garantarea Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a avut, in urma cu cativa, ani, un produs de garantare de succes, numit “Programul Kogalniceanu”, dar la care s-a renuntat ulterior, iar in ultimii doi ani activitatea fondului de garantare a creditelor pentru firme a devenit insesizabila, dupa ce Programul Prima Casa, de garantare a creditelor pentru locuinte, a devenit cea mai importanta activitate a fondului, al carui nume ar trebui schimbat in consecinta.

Intre timp, unele banci, precum Raiffeisen Bank sau Libra Internet Bank, o banca specializata pe finantarea micilor afaceri, s-au orientat catre fonduri de garantare sustinute prin programe europene.

Bancherii spun ca e nevoie de garantii din partea statului pentru ca bancile sunt inca prudente, nu pot uita pierderile suferite in trecut.

Catalin Parvu, presedintele Piraeus Bank:

"Trebuie sa avem o analiza la cum au reactionat departamentele de risc si credit la ceea ce s-a intamplat. Nu trebuie sa uitam ce s-a intamplat, cel putin cei care sunt responsabili acolo, ca in aceasta zona a fost cea mai mare neperformanta. Din aceasta cauza, bancile, din punct de vedere al apetitului de risc, pleaca de la un lucru relativ simplu: cat risca bancile, dar si cat risca clientul. Si tinand cont ca exista un asa mic numar de societati care s-ar califica, fara niciun ajutor, ajungem la concluzia ca lichiditatea care exista se va plasa destul de greu. De aceea aducem in discutie si fondurile de garantare, care sa faca o trecere peste o societate care nu arata bine, iar dupa ce o creditezi cu o garantie, incepe sa arate mai bine si atunci o poti credita."

Problema demografica

"Statisticile sunt mai complexe. Spunem ca avem putine societati la mia de locuitori, dar cred ca in momentul in care analizam Romania, trebuie sa analizam mai bine structura populatiei, pentru a vedea cat este acea populatie bancarizabila, care poate genera societati noi, care este populatia care genereaza crestere demografica si care scadere. Iar daca le adunam, vom vedea ca va trebui sa refacem putin statisticile si va trebui sa vedem cum putem transforma populatia fara educatie si pregatire financiara corespunzatoare, cum putem sa o aducem in partea aceasta (a persoanelor bancarizabile). Pentru ca aceasta populatie are crestere demografica, cealalta (bancarizata deja n.r.) are scadere, de aceea as considera ca aceasta este prima problema de siguranta nationala. Atunci vor veni si celelalte elemente.

Bancile au foarte mare grijia si nu uita ca s-a pierdut, e o competitie foarte mare intre banci acum datorita lichiditatii, bugetele sunt imense si am ajuns sa ne batem iar in pricing, ceea ce este bine pentru client. Dar, pe de alta parte, daca se intampla ceva, nu stiu cat de bine va fi in general. Deci e bine sa pastram un echilibru si cred ca noi, bancile, trebuie sa finantam mult mai mult investitiile, fiindca e simplu sa dai credite de consum, au crescut si salariile, contributia proprie pentru ce se califica oamenii este mai mare, importul a crescut. In paranteza, la cresterea PIB-ului de 5,7% in primul trimestru, as adauga si dublarea deficitului de cont curent in aceeasi perioada, ceea ce inseamna ca am importat mult mai mult, ceea ce reprezinta o presiune in alta zona, care poate sa genereze probleme in alta zona.

Pe cand prin finantarea investitiilor...(se evita astfel de probleme n.r.). Dar aici sunt de asumat riscuri. Si pot sa va spun ca exista probleme in cofinantarea fondurilor europene, in intelegerea sau perceptia la nivelul departamentelor de risc. Pentru ca acolo sunt multe start-up-uri, unii poate ca nu au experienta si se pune probema daca pana sa apuce sa ia grantul nu cumva poate sa intre in risc de performanta, neputand sa realizeze investita.

Deci trebuie sa facem mai multe investitii, pentru a stavili acel deficit de cont curent, sa satisfacem din productia interna cererea constanta pe care o avem", considera Catalin Parvu.

Taguri: bancher  banci  ARB  Asociatia Romana a Bancilor  Bancpost  Banca Transilvania  statistici BNR  Alpha Bank  CEC Bank  Radu Ghetea  Sergiu Oprescu  Romanian banks  Credite IMM  

Comentarii

ioan
ce va mai place
Ce va mai place abureala stimabililor: 1. Mediul economic e dictat de mediul politic si de instabilitatea legislativa - nu faceti nimic in domeniul asta, doar va vaitati; 2. Insolventa - trebuie regandita, nu cum se aplica la noi; 3. Creditele pt small business - lasati deoparte garantiile prin blo si fidejusiune - incurajati oamenii sa investeasca si nu sa le tremure chilotii pe ei - vorbim de clientii bine intentionati, trebuie plecat de la aceasta premisa. 4. Persoanele fizice - lasati oamenii sa traiasca, sa economiseasca - introduceti grad de indatorare de max 30%. La capitolul asta sunteti complicii mediului politic si intereselor externe. Ce pretentii aveti cand voi faceti totul, dar totul pe dos? Puteti raspunde?

ioan
continuare
Va bucurati toti ca creste consumul, creste finatarea pe pf in special. O sa vedem ce se intampla in cativa ani cand va ajunge ROBORul la 5, 6 si vor avea loc explozii de executari si de DIP. Nu ati invatat nimic din 2007-2008. Bonusurile sa traiasca. A, am uitat, scuze. Voi, cand nu mai vreti sa recuperati vindeti creanta pe 1-2% din valoare ( transfer de preturi, subminarea interesului actionarilor, evaziune) si deveniti curati ca lacrima. Si culmea, inclusiv pentru asta luati bonusuri. Sunt multe, multe de vorbit si de explicat prostimii, sclavilor, dar nu asta e scopul vostru.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



BNR a gasit vinovatii pentru creditarea scazuta a firmelor: strainii din conducerea bancilor, care nu inteleg specificul economiei romanesti

Viceguvernatorul BNR Liviu Voinea considera ca unul dintre motivele pentru care bancile nu reusesc sa-si majoreze mai mult creditele acordate firmelor este numarul mic de romani din conducerea bancilor care inteleg specificul economiei noastre. In jargonul lui Voinea, propozitia suna asa: detalii

Unde greseste Mugur Isarescu

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, continua sa faca o mare greseala: nu vrea cu niciun chip sa admita ca Banca Nationala si bancile au facut erori destul de mari inainte si dupa criza din 2008 si da vina pe unii sau altii ca nu ar intelege cum functioneaza sistemul bancar si care ar fi rolul detalii

Sistemul bancar si-a majorat profitul cu 6% in T1, la 1,240 miliarde lei

Sistemul bancar romanesc, format din 37 de institutii de credit (36 de banci, dintre care 8 sucursale ale bancilor straine si o cooperativa de credit) a obtinut in primul trimestru (T1) din acest an un profit net de 1,240 miliarde lei, in crestere cu 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, detalii

Bancile pierd monopolul pe conturile clientilor

De la 1 ianuarie 2018, bancile vor pierde monopolul informatiilor despre conturile clientilor, pe care vor fi obligate, printr-o directiva europeana, sa le furnizeze si altor parti interesate, precum institutii bancare sau nebancare concurente sau firme de tehnologii financiare detalii

Ultimele Comentarii